Stop violențelor asupra copiilor

Copii își doresc o lume mai bună, fără violențe asupra lor. Au demonstrat-o chiar ei, ieri, când s-au adunat în Piața Sfatului pentru a le spune brașovenilor cum văd ei violențele fizice sau emoționale. În Piața George Enescu și în gangul de legătură dintre Piața George Enescu și Piața Sfatului, copii au desenat pe asfalt, au pictat, au jucat mici scenete. La urmă, au înălțat spre cer mesajele lor antiviolență scrise pe baloane cu heliu în culorile curcubeului. Nu a fost o simplă demonstrație, ci au ținut să marcheze în acest fel ziua de 5 iunie - Ziua de luptă împotriva violenței asupra copiilor, instituită prin lege în România. Campania pentru prevenirea și combaterea violenței asupra copiilor a fost inițiată de studenții de la Comunicare și Relații Publice, de la Facultatea de Drept și Sociologie, Universitatea „Transilvania” Brașov. Parteneri în această campanie au fost Primăria Brașov, Asociația de Terapie prin Joc și Dramaterapie din România, Librăria Okian și Teatrul „Sică Alexandrescu”. Abuzurile asupra copiilor, mari în statistici și mai mari în realitate Tot cu această ocazie, inițiatorii campaniei au organizat și un workshop pe tema violenței asupra copiilor. Potrivit specialiștilor de la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Brașov, anul trecut, numărul abuzurilor asupra copiilor a crescut destul de mult. Însă fenomenul este în continuă creștere, mai ales că, de multe ori, copiii nu știu de unde să ceară ajutor. În aceste condiții, autoritățile nu pot interveni decât atunci când cazul respectiv este reclamat. Ce se întâmplă în casă însă, numai copii știu… „Datele statistice demonstrează că fenomenul abuzurilor este în creștere și dacă iau ca etalon anul 2007, în 2008 a crescut cu 18,6% per global. Toate formele de abuz: fizic, psihic, emoțional, neglijență, inclusiv atrocități. Cele mai rar întâlnite sunt abuzurile sexuale, cele mai dese - neglijența, cam pe aceeași pondere cu abuzul emoțional. Iar agresorii nu sunt nici măcar conștienți de efectele în timp în dezvoltarea emoțională a copiilor”, a declarat Adrian Badea, psiholog coordonator compartiment abuz în cadrul DGASPC. Potrivit acestuia, însă, cazurile sunt mult mai multe. Asta pentru că „noi nu ajungem întotdeauna dincolo de uși”. Cele mai multe cazuri au loc în mediul urban. Cazuri sunt însă destule și în mediul rural. „Nu mai târziu de luni de exemplu, am avut un caz al unei fetițe de 14 ani care a venit răvășită la noi să ne spună că este abuzată”, a mai precizat psihologul. „Las că știe el de ce-l bate” Cu toate programele în derulare însă, fenomenul va persista. Asta în principiu datorită faptului că cei mai mulți aleg să nu se bage în treburile altora. „Noi vrem să atragem atenția asupra acestui fenomen. Însă societatea nu-și asumă anumite responsabilități. Dacă un copil este bătut pe stradă, nimeni nu face nimic. Spunem «Las că știe el de ce-l bate» și trecem mai departe. Iar dacă românul nu lucrează la capitolul mentalitate și nu se va responsabiliza, lucrurile nu se vor schimba prea mult. Lucrez de 13 ani în domeniu și de opt ani în zona abuzurilor. Am văzut abuzuri și atrocități, copii morți. Este iluzorie eradicarea fenomenului. Se poate interveni, se poate crea un fel de task force pentru a încetini sau a menține sub control acest fenomen, dar este nevoie de profesionalism, de alocare de resurse umane, financiare, prin formare continuă. Fenomenul nu este o figură de stil. Este o realitate și provoacă victime chiar și în clipa de față”, a mai spus psihologul. Elevi mediatori Prin diferite programe de prevenire și intervenție în problematica violenței, autoritățile încearcă să țină fenomenul violenței sub control măcar. Nu doar al violenței în familie, ci și în spațiul public sau în școală. Spre exemplu, la Colegiu Național „Unirea” există un program de voluntariat prin care elevii devin mediatori în diverse conflicte în spațiul clasei de curs. „Programul a fost implementat în 2007. Doi elevi din fiecare clasă, la nivel de liceu, de fiecare dată când există un conflict, încearcă să-l medieze și să rezolve într-un fel problema”, a declarat Rodica Cânda, psiholog la Colegiu „Unirea”. „Prin acest program, în prezent, conflictele au scăzut de la 2-3 pe săptămână, la 2-3 la trei săptămâni. Acum sunt mai mult conflicte verbale. Noi încercăm să mediem conflictele în cadrul instituției școlare, dar în afara ei acestea pot continua. De aceea, încercăm să creăm un cadru de colaborare cu toate instituțiile implicate în această problemă”, a declarat Elena Stroe, elevă la „Unirea”.