Stonehenge şi Marele Canion, la câţiva kilometri de Braşov

La aproape 70 de kilometri de Braşov se află o lume stranie: un fragment din Stonehenge laolaltă cu o părticică din Marele Canion. Zona în care se află Complexul Geologic a fost declarată arie protejată în 2005 şi inclusă în situl Natura 2000. Cele trei cariere cu coloane de bazalt, de diferite forme - unele dintre ele cu o înălţime de 15 metri - fac farmecul unei lumi de piatră în care parcă simţi căldura magmei de acum 750.000 ani. Amatorii de geoturism sau de fotografie vor pierde mult timp în labirintul de piatră al carierelor de la Racoş, unde, în trecut, a existat un vulcan din al cărui crater s-a extras mult timp zgură.

Un traseu accesibil
Zona a devenit rezervaţie naturală, iar exploatările la cariera de bazalt s-au oprit. „Aici există cele mai noi roci din lanţul carpatic, este o zonă sălbatică şi curată, care oferă posibilitatea de a vedea cum este alcătuit un vulcan, iar traseul e accesibil, poate fi parcurs atât de copii, cât şi de vârstnici”,  a explicat Mihai Iacomir, preşedintele Asociaţiei Geopark Perşani, care administrează zona.
Trei peisaje total diferite te întâmpină în zona complexului. Mai întâi vei observa impunătoarele coloane de bazalt. Au o înălţime de 15 metri şi au apărut în urma erupţiilor vulcanice. Studiindu-le cu atenţie poţi observa cele trei episoade în care s-au format: perioada apariţiei coloanelor înalte şi subţiri, cea a curgerilor orizontale de bazalt şi cea în care au luat naştere coloane mai scunde şi groase. La câţiva metri mai încolo te aşteaptă un bătrân martor al exploatărilor de altădată, o stâncă înaltă de şase metri, formată din bazalt vacuolar.  
După o scurtă plimbare pe jos ajungi la Cariera Brazi, o altă minune a naturii. Discontinuitatea de forme, culori şi înălţimi îţi taie răsuflarea. Întreaga carieră de bazalt, dar şi cerul parcă mai albastru decât în alte părţi se oglindesc într-un lac ce s-a format în urma topirii zăpezii şi acumulării apei de ploaie. Lacul, adânc de 10 metri şi cu un diametru de 100 de metri, datează de zece ani, de când exploatările de bazalt s-au oprit.

Bombele vulcanice din canion
Ultima comoară a naturii din zona complexului de la Racoş este cariera de scorie bazaltică Hegheş. Peisajul seamănă izbitor cu Marele Canion din Arizona. Din loc în loc, dai de aşa-numitele bombe vulcanice, nişte gâlme din piatră de culoare roşie, de la compuşii de fier pe care îi conţin. Cea mai înaltă zonă din complex este vârful Hegheş, (60 de metri) de unde poţi admira întreaga privelişte. Din 2010, custodia complexului geologic a revenit Asociaţiei Geopark Perşani, care a şi început refacerea vegetaţiei prin plantări de arbori şi arbuşti. „Vrem ca, în timp, să se poată urca pe vârful Hegheş, iar aici să se construiască o belvedere, unde să se monteze lunete, pentru ca turiştii să poată admira peisajul de sus”, a explicat Mihai Iacomir, preşedintele asociaţiei.

Cum puteţi ajunge la Racoş
La Racoş puteţi ajunge cu orice tren personal, care circulă pe ruta Braşov - Sighişoara şi care opreşte în gara din Racoş. Dacă alegeţi ca mijloc de transport autoturismul personal aveţi de ales între două variante. Din Şoseaua Braşov - Sighişoara, între Pădurea Bogăţii şi Rupea există un indicator spre satul Bogata. Traversaţi apoi satele Bogata, Dopca, Mateiaş, treceţi Oltul şi calea ferată, iar apoi faceţi dreapta şi ajungeţi la Racoş. O altă variantă este pe şoseaua Braşov Sighişoara. Din localitatea Rupea Gară spre Braşov se desprinde un drum semnalizat de indicator către Racoş (11 km). În Racoş nu există pensiuni, însă te poţi caza în Rupea, cu 80 de lei pe noapte.