Știți de unde vine numele cartierului Dârste?

Dacă veți face o vizită la Muzeul de Etnografie, veți avea ocazia să aflați nu doar despre originea acestui nume, ci și câteva ceva despre tradițiile de odinioară ale locuitorilor de aici Foto: CARTIER DE MEȘTEȘUGARI. La Muzeul de Etnografie veți găsi fotografii, documente, dar și o machetă a instalației de la care își trage originea numele cartierului de astăzi. Dârste, în urmă cu 100-150 de ani. Preocuparea locuitorilor de aici era dârstăritul straielor, cu ajutorul unei instalații tradiționale. În zilele noastre, acest meșteșug nu mai este cunoscut decât de seniori. Unul dintre ei este inginerul Dumitru Voina, acum în vârstă de 89 de ani. El este fiul lui Ioan Voina și al Mariei Moarcăs, descendentă a unei vechi familii de dârstari. Încă din copilărie, a fost fascinat de imaginea dârstei unui vecin. „Tatăl meu ducea la un dârstar lemne, pietriș și până descărcau ei lemnele și se cinsteau cu un pahar, eu ocoleam casa și ieșeam la vale să văd cum este dârsta”, a mărturisit seniorul. În timp a reconstituit în miniatură instalația care a dat numele cartierului și pe care brașovenii o pot admira la Muzeul de Etnografie, în cadrul unei expoziții intitulată: „Dârstele Brașovului. Tradiții evocate de Dumitru Voina”. „Este o instalație tradițională care este construită din lemn și care funcționează cu forța motrice a apei, datorită unei roți hidraulice, normal, care la rândul ei face să miște alte agregate cu rolul de a finisa textilele groase”, a explicat Ligia Fulga, director Muzeul de Etnografie. Merită spus că, din punct de vedere etimologic, cuvântul ,,dârstă” înseamnă piuă rudimentară acționată de o apă curgătoare, în care se bat dimia, postavul etc. cu ajutorul unor ciocane de lemn. În urmă cu câteva decenii, în zona Dârste funcționau 13 astfel de instalații, își amintește Dumitru Voina. „Numai unele erau complete. Unul avea o vâltoare, unul avea o piuă, dar lucrau cum se spune pentru tot Brașovul”, a povestit Dumitru Voina. Inginerul a mai construit și alte machete, însă a păstrat și multe amintiri despre viața de altădată din Dârste. Pe unele dintre acestea le puteți admira în cadrul expoziției deschisă la Muzeul de Etnografie în următoarele două luni. Repere istorice Ca și elemente reprezentative ale zonei Dârste, muzeografii amintesc de înființarea în 1892 a Fabricii de bere Czell, unde lucrau majoritatea celor dintre dârsteni, a fabricii de spirt Quittner, fabrica de Postavuri și Þesături la Modă ,,Wilhelm Scherg&Cie SA”, ce a funcționat până în 1927, sau fabrica de locomotive și vagoane ROMLOC, înființată în 1921 și devenită în timpul regimului comunist ,,Steagul Roșu”. Dintre personalitățile marcante care s-au născut în Dârste merită amintiți Ioan Meșotă (1837 - 1878) sau Andrei Bârseanu ( 1858 - 1992), ambii membrii ai Academiei Române. Primul a fost acceptat în Academia Română în septembrie 1877, la propunerea lui Titu Maiorescu și a lui Ioan Ghica, iar cel de al doilea a devenit membru al Academiei în 1908. Mai mult, Andrei Bârseanu a fost ales în 1911 președintele ASTRA (Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român), la Blaj, organizație pe care a condus-o până în ultimul an din viață.