Ştirea că vom rămâne 14 zile fără curent a băgat spaima şi în români

Blackout-ul european, cauzat de o pană de curent generală timp de două săptămâni, a devenit o ştire care se răspândeşte rapid şi generează panică. Dar ce se află în spatele unui asemenea zvon despre o pană de curent în Europa?
De unde se spune că a plecat povestea? Ministrul Apărării, Klaudia Tanner, a avertizat că urmează, în foarte scurtă vreme, o avarie uriaşă în sistemul energetic european, care este interconectat.

Ce înseamnă acest Blackout?
Astfel este definită o pană de alimentare cu energie electrică, putând să dureze de la o zi la o săptămână sau chiar două, într-o ţară sau chiar mai multe. Practic, toate sistemele vor fi blocate, magazine, bănci, sisteme de încălzire şi tot ce înseamnă interonectivitate socială şi economică.
Blocarea serviciilor esenţiale poate duce la numeroase pierderi de vieţi omeneşti. Imaginaţi-vă doar ce ar însemna ca poliţia să nu mai aibă mijloace de comunicare, fie şi pentru o scurtă perioadă.

Austriecii fac simulări, ca populaţia să fie pregătită de ce este mai rău
Armata austriacă şi Ministerul de Interne din Austria simulează, de câteva săptămâni, ce s-ar putea întâmpla cu servicii esenţiale, cu viaţa locuitorilor, într-o astfel de situaţie. Autorităţile din Austria au distribuit o listă de acţiuni pe care trebuie să le întreprindă fiecare cetăţean într-o astfel situaţie, dar şi pentru pregătirea unei astfel de ipoteze.
Conform Deutsche Welle, expertul în securitate Johann Frank a declarat pentru postul ORF că „provocările în materie de securitate sunt în creştere, iar situaţia pentru Austria şi Europa se înrăutăţeşte”. Unii experţi văd ameninţări în criza de combustibil din Marea Britanie, prăbuşirea Facebook de acum câteva săptămâni şi atacurile cibernetice ruseşti, care sunt doar exemple mici de posibilităţi mai îngrozitoare. Austria, deocamdată, consideră că întreruperile de curent, precum pandemia de coronavirus, atacurile teroriste şi securitatea cibernetică, sunt puncte critice care trebuie abordate cât mai curând posibil.

Scenarii, care deocamdată sunt doar… scenarii
Sunt scenarii care ar putea să devină realitate, însă sunt doar scenarii. O pană de curent în prag de iarnă poate fi un motiv serios de îngrijorare, dar momentan ceea ce face armata austrică pare mai degrabă o simulare, genul de situaţie care are caracter educaţional, preventiv.
Şi toate acestea vin pe un fond de stres, populaţia fiind deja la capătul răbdării în privinţa crizelor sanitare şi economice. Incertitudinea este cea care domină acum nu doar ţările sărace, unde populaţia deja era obişnuită cu traiul de pe o zi pe alta, cu impredictibilitatea. Cert este că astfel se alimentează teoria conspiraţiei, oamenii ajungând să creadă că minţi bolnave au ticluit planuri diabolice care să de ducă spre dezastru. Situaţia rămâne una foarte complicată şi nici măcar analiştii politici sau economici nu se mai încumetă să facă previziuni.

Golim magazinele?
Pe fondul acestor scenarii au apărut deja teorii ale conspiraţiei, iar cei mai „prevăzători”, au început deja să dea năvală în magazine şi să îşi facă fel de fel de provizii, de la conserve la apă, ţinând cont că fără curent, nici uzinele de apă nu ar mai putea funcţiona, iar mâncarea perisabilă va dispărea.
Celebrul Mircea Badea a venit şi el cu o teorie a conspiraţiei în acest context, pe care a exemplificat-o, mai în glumă, mai în serios. „Dacă aş fi conspiraţionist, şi să ştiţi că sunt în unele chestii, cred că a fost astfel: ăştia s-au gândit: «bă, cum îi băgăm pe ăştia în carantină să mai rezolvăm din carcalac o perioadă? Păi le luăm curentul», a zis, răzând, Mircea Badea. „Tocmai acum o astfel de criză după ce ăştia ne-au tot vorbit de maşinile electrice?!”, a mai spus realizatorul TV. „Îţi dai seama că anti-globaliştii din România vor fi distruşi fără reţelele anti-globaliste – Facebook, Instagram, Google, Youtube?!”, a continuat Mircea Badea.

Soluţia ar fi comunicarea constructivă
Antropologul Radu Umbreş a declarat că oamenii care cred în teorii ale conspiraţiei, în special pe subiecte despre pandemia de coronavirus sunt de fapt educaţi.
Acesta spune însă că anumite mecanisme sociale şi mentale fac unele persoane predispuse să susţină astfel de idei. Datele adunate de antropolog într-un studiu despre cum gândesc oamenii care cred în teorii ale conspiraţiei arată că, de obicei, ei nu se simt incluşi în societate sau nu au încredere în autorităţi. El spune, de asemenea, să nu tratăm cu dispreţ sau să criticăm oamenii care au astfel de convingeri, soluţia fiind comunicarea constructivă. (BizBrasov.ro)