Stema Braşovului, întoarsă la Consiliul Local Braşov

Folosită de mulţi ani în documentele emise de Primărie, stema Braşovului, coroana cu rădăcini, nu este oficializată de Guvernul României. De altfel, demersurile în acest sens a fost începute abia în luna decembrie a anului trecut, când municipalitatea a lansat în dezbatere publică proiectul de hotărâre de Consiliu Local privind aprobarea acesteia. A urmat hotărârea de Consiliu Local prin care a fost aprobată „emblema” oraşului, în şedinţa de plen din luna februarie, apoi documentaţia a fost transmisă spre validare Comisiei Judeţene special constituite în acest scop.
Analiza a durat câteva luni, pentru că abia în 7 iulie a ajuns la Primăria Braşov avizul de principiu pentru proiectul de stemă, dar cu recomandarea de a modifica Anexa nr. 2, care conţine descrierea heraldică.
„Corecturile” vor fi făcute de Consiliul Local Braşov în şedinţa de plen din 26 iulie, apoi actul normativ va fi transmis spre aprobare Guvernului României.   

Cum este descrisă stema oraşului
Conform noii descrieri, anexă la proiectul de hotărâre ce va fi dezbătut în plenul de miercuri, stema Braşovului „se compune dintr-un scut de azur în care se află o coroană de aur, cu cinci vârfuri vizibile, din care se ridică central şi în lateral, câte un fleuron. Din coroană coboară un trunchi rădăcinos de argint cu 13 vârfuri. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, cu şapte turnuri crenelate”.
Conform legendei, rădăcinile reprezintă cele 13 comunităţi rurale din Ţara Bârsei, care asemenea sevei extrase din sol, întreţineau forţa cetăţii.
„Stema Braşovului este una vorbitoare, coroana din scut făcând referire la numele latin al localităţii, Corona, respectiv la cel german Kronstadt. Coroana murală cu şapte turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu reşedinţă de judeţ”, se mai arată în noua descriere.

S-a renunţat la interpretările istorice  
În forma aprobată în luna februarie, Anxa nr. 2 a Hotărării de Consiliu Local era mult mai „stufoasă” şi conţinea şi interpretări istorice. Astfel, conform vechii anexe, „coroana are o tradiţie datând din secolul al XIV-lea, fiind probabil o stemă conferită de un rege al Ungariei din Casa de Anjou, trunchiul cu rădăcini fiind adăugat mai târziu, după 1429, fiind răspândit în secolul al XVI-lea, datorită umanistului Johannes Honterus. Stema Braşovului este, deci, una vorbitoare, coroana din scut făcând referire la numele latin al localităţii, Corona, respectiv la cel german, Kronstadt”. Tot în anexa din februarie, se arăta că „folosirea acestor elemente a continuat şi după Marea Unire, când stema municipiului Braşov a fost aprobată prin Decret Regal de către Regele Carol al II-lea, în anul 1930. Tot de atunci datează şi coroana murală cu şapte turnuri crenelate, simbol al rangului de municipiu, care timbrează şi astăzi stema Braşovului. Chiar dacă schimbarea de regim din iarna anului 1947 a produs mari modificări de ordin heraldic, stema municipiului Braşov aprobată prin Decret în anul 1972 reţinea, totuşi, elementele vechiului însemn heraldic. Revoluţia Română din 1989 a marcat revenirea la vechile simboluri heraldice, astfel că autorităţile locale ale municipiului Braşov au adoptat în 1995 o nouă stemă a localităţii, bazată pe varianta din perioada interbelică”.
Anexa 2, în care este descrisă stema va fi parte integrantă a Hotărârii de Guvern, alături de Anexa nr. 1, care conţine modelul stemei.