Stegarul Romeo Surdu a investit într-o sală de fitness în Bucureşti

Viaţa de sportiv este destul de scurtă. Mulţi dintre fotbalişti îşi deschid tot felul de afaceri care să le asigure venituri după retragerea din activitate. Deja sunt celebre cazurile lui Gino Iorgulescu, care deţine un lanţ de restaurante, Adrian Ilie – investiţii în domeniul hotelier, chiar în Poiana Braşov sau Gică Hagi, care a investit în turism, în clinici dentare, dar şi în PUB-uri sportive.
Braşoveanul Romeo Surdu (30 de ani) a decis să intre în afaceri în 2012, investind 100.000 de euro într-o sală de fitness. „Am vrut să pornesc o afacere şi m-am gândit că nu pot să fac decât ceva care să fie, cât de cât, în domeniul meu, cel al sportului. Poate că aş fi vrut să îmi deschid un restaurant, dar nu puteam să mă apuc neştiind mare lucru despre acest gen de afacere. Aşa, despre o sală de fitness, în mare parte, ştiam”, îşi argumentează fotbalistul alegerea.
Atunci când sala de fitness era la stadiul de idee, Romeo Surdu a mers prin mai multe astfel de locaţii pentru a avea o imagine cât mai clară despre afacerea pe care vrea să o pună pe picioare: „Mă uitam la tot felul de lucruri, dar şi acum mi se pare că esenţial este ca într-o sală de fitness să fie mereu curat şi să miroasă a proaspăt. Dacă lipsesc lucrurile acestea, omul va pleca în secunda doi”.
Daryfit, sala deţinută de Romeo Surdu, se află acum la a doua locaţie: „În primă fază am avut doar fitness-ul, dar acum am introdus şi aerobic. Sala nouă e tot în prelungirea Ghencea. Contează foarte mult şi locaţia. Accesul să se facă din stradă, să fie la vedere, să existe un mijloc de transport în comun în apropiere...”

Un instructor i-a fost coleg, altul i-a fost client
Cum el este încă fotbalist activ, de bunul mers al afacerii se ocupă soţia sa, Dana, care, conform lui Surdu „e acolo de la nouă dimineaţa până seara la unsprezece”. Pentru partea de fitness, jucătorul a angajat doi instructori. Fiecare dintre aceştia are o poveste interesantă în spate. „Unul dintre ei mi-a fost coleg de echipă, am ieşit chiar campioni naţionali la juniori. Pe el, logic, l-am ales eu. Celălalt, care este şi mai tânăr, a venit la sală ca simplu client, i-a plăcut şi, la un moment dat, ne-a spus că, în cazul în care am mai avea nevoie de încă un instructor, lui i-ar face plăcere să lucreze aici. Cum locul a început să devină din ce în ce mai populat, l-am contactat pentru că mai aveam nevoie de încă un om. Şi aşa am început colaborarea cu el”. În ceea ce priveşte secţiunea de aerobic, Romeo Surdu colaborează cu mai mulţi instructori. „Toţi angajaţii au carte de muncă, suntem în regulă cu tot, şi nici probleme financiare nu sunt. Chiar dacă ar fi, aş aduce bani de acasă, că nu pot să îi las pe oameni neplătiţi. Eu am alte principii şi cred că, dacă îţi plăteşti angajaţii la timp, ei îşi dau şi mai mult interesul. Ştiu asta din cariera de fotbalist” , povesteşte stegarul pentru Prosport.

Greşeli de începător
„A fost foarte dificil la început pentru că am avut o perioadă de un an în care nu scoteam nici măcar chiria Era destul de dificil doar pe fitness. Acum văd că se trag unul pe celălalt şi merge mult mai bine afacerea!”, începe Romeo Surdu să descrie primi paşi făcuţi ca patron. „Nu ne-am gândit şi am luat un spaţiu gol. Nu avea nici tavanul fals, nici duşuri... Nimic, nimic! L-am luat de la zero şi am făcut o mare greşeală pentru că am investit apoi foarte mulţi bani. Şi uite că, după un an şi jumătate, a trebuit să mut locaţia şi am pierdut o mare parte din investiţia făcută în primul loc”, continuă acesta. Conform propriilor mărturii, în prima locaţie cheltuielile suplimentare s-au ridicat undeva la 15.000 – 20.000 de euro. Bani pierduţi aproape în totalitate! Experienţa, deşi costisitoare, l-a ajutat în alegerea noului spaţiu: „A doua oară ştiam absolut tot!”. Întrebat despre momentul în care afacerea sa va deveni cu adevărat profitabilă, fotbalistul stă câteva secunde să găsească răspunsul potrivit: „Nu ştiu... poate în vreo 10 ani!”

Foto: Daryfit, sala lui Surdu din Ghencea.