Ştefan Lupu, Tezaurul Uman Viu al Braşovului, distins şi cu „Crucea Şaguniană”

Ştefan  Lupu, Tezaur Uman Viu pentru munca neobosită în a salva porţile mocanilor din Săcele şi a păstra meteşugul cioplirii în lemn, a primit, recent, şi cea mai înaltă distincţie a Mitropoliei Ardealului  pentru mireni – „Crucea Şaguniană”. Înalta distincţie i-a fost acordată de către Înaltpreasfinţitul Părinte dr. Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, după slujba oficiată la Ghimbav, unde a fost inaugurată şi o „Alee a Stelelor”. De altfel, Ştefan Lupu şi-a pus amprenta şi asupra acestui proiect, care a început în decembrie 2021, la Braşov.
„Domnul Stefan Lupu, declarat Tezaur Uman Viu, este un om a cărui hărnicie şi pricepere este demnă de toată laudă şi fără de care, astăzi, poate nu am fi vorbit despre o Alee cu Stele, la Brasov şi acum la Ghimbav. Un om care, cu creionul pe hârtie a realizat planuri şi schiţe demne de orice arhitect constructor. Viziunea, exprimarea artistică şi transpunerea în plan real îi aparţine. Îi suntem recunoscători pentru această contribuţie! (…) Ghimbavul are, de acum, o „Alee cu stele”, dedicată personalităţilor comunităţii. Aceasta va putea fi vizitată gratuit, fiind amplasata în parcul Bisericii Ortodoxe Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel Ghimav”, au precizat reprezenanţii Colegiului de Onoare al Braşovului.

Un vis nevisat
„Sunt extraordinar de fericit, nu speram, chiar vorbeam cu alţi prieteni, este un vis nevisat încă de mine să ajung «Tezaur Uman Viu». Mi-am dat seama ce înseamnă acest lucru. Trebuie neapărat să ai valoare şi să transmiţi generaţiilor tinere din tot ce înseamnă acest tezaur lăsat de strămoşii acestor locuri, de unde ne aflăm noi, din Săcele”, a declarat Ştefan Lupu – „Fane”, cum îi spun cunoscuţii.
Născut în Araci, la limita dintre judeţul Covasna şi Braşov, a venit în Săcele în 1968. Aici a cunoscut-o şi pe viitoarea sa soţie, Adela. Şi tot aici a devenit „păstrător şi transmiţător de valori cultural identitare”.
În 1995 salva prima poartă mocănească din Săcele. De-a lungul celor mai bine de două decenii şi jumătate, au mai urmat şi altele. Plus cele noi, pe care le-a făcut.
„Mocanii aceştia au lăsat în zona aceasta o ladă bogată de zestre, cu tradiţii, cultură, istorie. Am avut de unde mă înfrupta. Am văzut atâtea porţi, fiecare casă avea poartă mocănească – unică în ţară. Merita şi îmi părea rău că am văzut porţile scoase afară, înlocuite cu cele de tablă, altele le băgau pe foc. Am început să strâng aceste porţi, să le bag într-o colecţie, pe unele le-am reparat, pe altele le-am făcut şi am învăţat să construiesc porţi. În toată această alergare după obiectele vechi, prin poduri, prin beciuri, prin curţi, am strâns tot ce s-a putut despre viaţa mocanilor”, a declarat pentru Săceleanul Ştefan Lupu.

Păstrător şi continuator
Tot ce a adunat s-a transformat în mai multe poveşti, toate interconectate de firul păstrării şi transmiterii tradiţiilor şi obiceiurilor. A înfiinţat, aşadar, Asociaţia „Zestrea Săceleană”. A urmat Ansamblul cu acelaşi nume, invitat în diverse ţări acum. A contribuit în refacerea straielor pentru Ansamblu. A iniţiat şi Ziua Bunului Vecin, în faţa casei sale.
Proiecte mai are încă suficiente. Şi energie. Vrea să facă o troiţă, în plan mai are şi o statuie a Mocanului şi mai vrea să deschidă oficial un muzeu al tradiţiilor, în casa sa, pentru ultimele două proiecte începând demersurile.