Stațiune pentru sporturi nautice în județul Brașov

Aceasta s-ar putea realiza prin transformarea barajului abandonat de pe Olt (foto), într-un proiect integrat. Investiția finală ar fi de 270 de milioane de euro, din care, oricum, 110 milioane de euro au fost deja cheltuiți Foto: Barajul abandonat de la Mândra. Vicepreședintele Consiliului Județean Brașov, Mihai Pascu, a declarat că barajul de pe râul Olt din zona comunei Mândra ar putea să devină o stațiune pentru sporturi nautice. „Acel baraj a fost gândit în 1987 pentru că la Victoria se dorea înființarea unei centrale nucleare, iar apa urma să fie folosită pentru răcirea reactorului. Până acum s-au investit 110 milioane de euro în acest baraj, fiind finalizat în medie în proporție de 50 – 55%. Pentru finalizarea sa ar mai fi nevoie de 160 de milioane de euro, dar folosirea sa doar pentru a face energie nu este fezabilă”, spune Pascu. Acesta a mai precizat că își dorește ca proiectul să fie cuprins pe lista celor prioritare ale Guvernului, pentru că prin construcția acestuia ar avea de câștigat și agricultura, prin sistemul de irigații care va fi creat în jurul barajului, și piscicultura, dar și turismul, deoarece „proiectul va putea fi transformat într-o zonă de agrement care să atragă amatorii de sporturi nautice”. 338 de milioane de metri cubi în proiectul inițial Conform proiectului inițial, coada lacului pleca de la Hoghiz și urma să atingă și localitățile Homorod – Ungra – Cuciulata – Comăna – Crihalma – Veneția de Jos – Ticușu Nou – Părău – Șercaia – Hălmeag – Mândra. Capacitatea maximă de înmagazinare a lacului era de 338 de milioane de metri cubi. Conform gândirii de la acea vreme, investiția avea trei scopuri. Primul era regularizarea râului Olt, care permitea reglarea de debite și intervenții pentru decolmatarea lacurilor din aval de Făgăraș. Astăzi există 24 de hidrocentrale – lacuri de acumulare pe Olt, până la Dunăre. Conform specialiștilor, decolmatarea unui lac de acumulare este atât de scumpă încât de multe ori este mai ieftin să construiești un lac nou. Alte motive erau prevenirea de inundații din aval de barajul nou construit la Mândra, înainte de Făgăraș, precum și producția de energie electrică. Potrivit estimărilor inginerilor hidrotehniști, pentru finalizarea lucrărilor ar mai fi necesare încă 160 de milioane de euro, atât pentru lucrări, cât și pentru exproprieri de terenuri. La final, capacitatea lacului ar ajunge la 218 milioane de metri cubi. Pe vremea PCR se muncea În 1988, mai-marii PCR au dispus începerea imediată a lucrărilor. La Mândra au fost aduși 1.200 de muncitori care s-au apucat fără prea multe mofturi de treabă. Din păcate, după revoluție, lucrările au continuat într-un ritm mult mai mic, iar în 2004 Guvernul de la avea vreme a decis redimensionarea proiectului, astfel încât capătul lacului să ajungă doar până la Comăna, nu până la Hoghiz, cum era prevăzut inițial. Defalcat pe obiective, se poate spune că barajul și lucrările aferente centralei hidroelectrice sunt finalizate în proporție de 70%, puterea acesteia fiind de 20MW, putând ajunge până la 27 MW. Dacă este să calculăm, ar reieși o investiție de 10 milioane de euro pe MW, în timp ce pentru a produce un MW cu celule fotovoltaice este necesară o investiție de 1,4 – 1,5 milioane de euro. Din cele trei diguri care trebuie executate, cel de pe malul drept este la stadiul de 50%, unul de pe malul stâng – 40%, iar cel din lângă Șercaia nici măcar nu a fost început.