Start în cea de-a XXI-a ediție a Campionatului Mondial

Astăzi pornește la drum ediția 21-a a Campionatului Mondial de Handbal masculin din Croația. Este pentru a 18-a oară când un turneu final al unui campionat mondial are loc în Europa, pentru că trei ediții s-au desfășurat în afara bătrânului continent, de două ori în Africa și o dată în Asia. Pentru a opta oară, turneul final se dispută cu 24 de reprezentative, fapt pentru care s-au organizat turnee preliminare și meciuri play-off. 58% dintre echipe sunt europene Cum era și normal, majoritatea echipelor prezente la turneul final sunt europene. Procentajul este categoric, 58%, adică 14 din cele 24 sunt de pe bătrânul continent, unde se joacă cel mai bun handbal. Două formații au fost admise direct, Germania, în calitate de campioană mondială în exercițiu, și Croația, ca țară organizatoare. S-au acordat câte trei locuri după disputarea campionatelor continentale din Europa, Africa și Asia și un loc Oceaniei. Europa a mai disputat turnee preliminare pentru echipele mici, după care au urmat meciuri play-off. Africa și-a desemnat participantele după disputarea campionatului la începutul anului trecut, între 8-17 ianuarie. Finala a fost câștigată de Egipt în disputa cu Tunisia, 27-25, iar finala mică a revenit Algeriei, care a învins Angola cu 23-20. Asia și-a desemnat participantele între 17 și 25 februarie trecut. Finala mică a fost disputată de Arabia Saudită și Iran: 24-23, iar finala a fost adjudecată de Coreea de Sud, care a învins Kuweitul cu 27-21. Turneul pan-America a fost între 24 și 28 iunie. Cuba a învins Chile cu 37-30 pentru medaliile de bronz, iar Brazilia s-a dovedit și de această dată mai puternică decât Argentina, pe care a învins-o cu 27-24. O situație interesantă a fost după turneul din 7-10 aprilie 2008 din Oceania, unde Australia, clasată pe locul secund, după Noua Caledonie (23-27 în meci direct), s-a calificat pentru că învingătorii au participat Hors-Concurs. Europenele de anul trecut au desemnat cele trei calificate: campioana, Danemarca (24-20 cu Croația în finală), Franța de pe locul trei, învingătoare cu 36-26 în finala mică cu Germania și Suedia clasată pe locul cinci (36-34 cu Norvegia) au acces la turneul final. Acest lucru s-a întâmplat pentru că formațiile Croației și Germaniei au primit acest drept pe alte considerente. Nouă locuri au fost atribuite prin meciurile play-off disputate în iunie trecut. Slovacia – Slovenia 33-33 și 30-29, Spania – Grecia 34-24 și 31-32, Norvegia – Ucraina 29-22 și 32-30, Belarus – Rusia 26-26 și 30-34, Serbia – Cehia 33-38 și 29-24. Serbia s-a calificat înscriind mai multe goluri în deplasare, Polonia – Elveția 32-24 și 22-24, Ungaria – Bosnia 27-25. La scorul de 27-24 pentru Ungaria meciul din capitala Bosniei a fost întrerupt din cauza obiectelor aruncate în teren de fanii gazdelor. Federația Internațională de Handbal (FIH) a dat câștig de cauză formației maghiare. Macedonia – Islanda 34-26 și 24-30, Muntenegru – România 31-27 (17-13) și 24-229 (11-13). După înfrângerea de la Bjelo Polje, românii au realizat un meci de excepție la Oradea, unde, într-un final incandescent, au câștigat cu cinci goluri diferență, atât cât să-i aducă la un turneu final. Toată floarea cea vestită a handbalului mondial În primul nostru episod al serialului Campionatului Mondial am prezentat un inedit clasament al celor 46 de națiuni care au participat de-a lungul celor 20 de ediții anterioare, în cei 71 de ani de când au loc aceste întreceri. În primele 14 poziții nu au reușit să ajungă la un turneu final numai două reprezentative: Islanda (locul 12), eliminată de Macedonia, în anul în care a realizat cel mai mare succes, cucerind locul secund la Jocurile Olimpice de la Beijing, și Cehia, continuatoarea tradiției Cehoslovaciei. A acces în schimb cealaltă jumătate a ultimei prezentate, Slovacia. Sunt prezente opt din cele nouă campioane de-a lungul timpului. Lipsește numai Cehia, dar, așa cum am mai spus, este prezentă Slovacia, care este debutantă la acest turneu final. Surprinzător, lipsește din cele opt clasate la Beijing numai Islanda. Toată floarea handbalului masculin mondial este prezentă în Croația. Sistem de desfășurare asemănător ultimelor ediții Cele 24 de reprezentative au fost împărțite în patru grupe preliminare, în care se va juca în sistem turneu simplu, fiecare cu fiecare. Primele trei clasate din fiecare grupă, se califică în două grupe ale turneului principal, unde se vor lua în considerație meciurile directe. Echipele de pe locurile 4-6 vor continua turneul în cadrul Cupei Președintelui. În această situație, toate echipele vor avea același număr de meciuri disputate. Primele două clasate din grupele principale vor juca în cruciș în semifinale, învinsele evoluând pentru medaliile de bronz, iar învingătoarele pentru al 21-lea titlu mondial. În același timp se vor disputa meciurile de clasament. Șase orașe din Croația vor fi gazde ale turneului final. Componența celor patru grupe Grupa A – Osjek Este grupa în care a fost repartizată România. Grupa A are de-a lungul timpului șase medalii de aur (două ale francezilor și patru ale românilor.). Franța este ocupantă a locului 6 în clasamentul all-time. A evoluat în 13 ediții ale campionatelor mondiale, din care pe două le-a câștigat în 1995 în Islanda și în 2001 pe teren propriu. A mai ocupat o dată locul secund și de trei ori a cucerit bronzul. În vara trecută a cucerit aurul la Jocurile Olimpice de la Beijing. Dacă luăm în calcul evoluția la ultimele patru mondiale, de fiecare dată a fost în careul de ași, cucerind un aur și două bronzuri, iar acum doi ani, în Germania, a ocupat locul 4, fiind învinsă în finala mică de Danemarca. Ungaria – ocupantă a locului 9 în clasamentul all-time. Din cele 20 de ediții precedente, a participat la 15 ediții, începând din 1958 din RD Germană. Cel mai bun loc ocupat a fost în 1986 în Elveția, unde a cedat la mare luptă în finala cu Iugoslavia: 22-24 (12-12). A mai ocupat în 1997 în Spania locul 4, unde în finala mică a cedat în favoarea Franței cu 27-28. În rest, în majoritatea evoluțiilor ocupă locuri între 7 și 9. Cel mai slab comportament l-a avut în 1995 în Islanda unde a ocupat locul 17. S-a calificat la turneul final după două meciuri tensionate cu Bosnia și a fost nevoie de hotărârea Federației Internaționale, care i-a dat câștig de cauză, după ieșirile huliganice ale fanilor din Sarajevo. Slovacia - debutantă la un turneu final al unui Campionat Mondial. A stat în umbra Cehiei, care, atunci când formau aceeași nație, aveau ponderea în echipa națională. A produs surpriza meciurilor din play-off prin eliminarea Sloveniei în al doilea meci. În prima partidă scorul a fost egal: 30-30, pentru ca în cea de-a doua, surprinzător slovacii să învingă la limită, cu 30-29. Argentina - ocupantă a locului 25 în clasamentul all-time. Are șase prezențe la turnee finale. Din cele 32 partide susținute a câștigat doar șase, în alte 23 fiind învinsă. Prima evoluție la un turneu final a fost în 1997, când nu a obținut niciun punct. La ultima evoluție, de acum doi ani din Germania, a obținut două victorii, cu echipe din zona inferioară, 22-20 cu Brazilia și 28-25 cu Kuweit. S-a calificat în calitate de vicecampioană pan-America. Australia - ocupantă a locului 41 în clasamentul all-time. Are patru prezențe la un turneu final al mondialelor. Din cele 21 de meciuri susținute, are o singură victorie, în compania Groenlandei (26-21) la ediția din 2003 din Portugalia. S-a calificat de pe locul 2 în Campionatul Oceaniei, fiind învinsă de Noua Caledonie cu 23-27, care a evoluat Hors-Concurs. România - revine la un turneu final după o absență de 14 ani. În șase ediții a lipsit, de fiecare dată a pierdut fie în seriile preliminare, fie în play-off. A evoluat în 12 ediții ale turneelor finale ale mondialelor. În clasamentul all-time, după punctele adunate se află pe locul 10, iar în clasamentul după medalii, se află pe locul 2, cu patru medalii de aur și două de bronz. S-a calificat la turneul final după ce a câștigat grupa de calificare în compania formațiilor din Cipru (36-23 și 39-23) și Letonia (37-30 și 39-29). În play-off a trecut de puternica formație din Muntenegru, după două meciuri tensionate: 27-31 (13-17) în deplasarea de la Bijelo Polje și 29-24 (13-11) la Oradea. În palmaresul direct cu formațiile din grupă are avantaj cu trei dintre ele, cu care a evoluat în decursul timpului: cu Franța, din 39 de meciuri susținute, a învins în 29, cu Ungaria, din 67, a ieșit învingătoare în 37, iar cu Slovacia, din 11 partide, numai în două s-a recunoscut învinsă. Cu Argentina și Australia nu a evoluat. Grupa B – Split Este una din grupele cele mai echilibrate, cu trei foste campioane mondiale. Este grupa din care face parte cea mai titrată națională, Suedia, dar și două reprezentative care s-au afirmat în ultimul timp, Croația și Spania. Suedia - clasată pe primul loc în ambele clasamente all-time. Cel al punctelor acumulate în cele 19 ediții la care a participat. Din cele 128 partide susținute, a câștigat 90. În clasamentul pe medalii are la activ patru de aur, două de argint și patru de bronz. Ultimul titlu mondial l-a cucerit în 1999 în Egipt. La turneul din 2007 din Germania nu s-a calificat, pentru ca la edițiile din 2003 și 2005 să ocupe locuri modeste, 13 și respectiv 11. Croația – țara organizatoare, care susține în această seară, de la 20:30, primul meci în compania Coreei de Sud. Este ocupanta locului 11 în clasamentul all-time pe puncte, în cele șapte ediții la care a luat parte din 1995 după desprinderea din Iugoslavia. În clasamentul pe medalii ocupă locul șapte cu o medalie de aur în 2003 în Portugalia și două de argint în 1995 în Islanda și 2005 în Tunisia. La Jocurile Olimpice de al Beijing a ocupat locul patru, fiind învinsă de Spania cu 29-35 iar la Europenele din anul precedent a fost finalistă, cedând Danemarcei cu 20-24. Spania - a participat la 14 ediții ale turneelor finale, în care a disputat 105 partide (63 de victorii). Ocupă locul 4 în clasamentul all-time pe puncte și locul 9 în cel al medaliilor, cu o medalie de aur în 2005 în Tunisia. A mai fost de două ori în careul de ași, unde a ocupat de fiecare dată locul 4, în 1999 în Egipt și 2003 în Portugalia. Acum doi ani a ocupat locul 7 în Germania, iar la Beijing, la Jocurile Olimpice din anul trecut, a cucerit bronzul. Coreea de Sud – locul 17 în clasamentul pe puncte. În cele opt evoluții la turneele finale a disputat 56 de partide, cu 21 victorii. Cea mai bună performanță la mondiale a fost un loc 8 în 1997 în Japonia. La J.O. de la Beijing a ocupat același loc 8. Cuba – ocupă locul 22 în clasamentul pe puncte, după cele șase prezențe la turneele finale, în care a disputat 39 de partide (12 câștigate). Cea mai bună performanță, locul 8 în 1999 în Egipt. Kuweit – locul 29 în clasamentul pe puncte, după cele șapte prezențe în turneele finale, unde a susținut 37 de partide (cinci victorioase). S-a calificat ca vicecampioană a continentului asiatic. Grupa C – Varazdin Grupa cu două foste campioane mondiale, Rusia și Germania, fiecare cu câte trei titluri, dar și cu Polonia, în multe momente, printre fruntașe. Acestea ar putea fi promovate în grupa principală. Rusia - a preluat palmaresul fostului URSS. Ocupă locul trei în clasamentul pe puncte, după cele 16 prezențe la turneele finale. Din 1964, când a participat pentru prima dată, nu a lipsit de la niciun turneu final. În clasamentul pe medalii ocupă locul 3, cu trei de aur și trei de argint. La ultimele patru ediții a avut clasări între locurile 5 și 8. La J.O. de la Beijing din 2008 s-a clasat pe locul 6, fiind învinsă de Polonia (28-29), cu care se va confrunta și de această dată. Germania – este prima și ultima campioană mondială. A participat la 18 ediții ale turneelor finale și ocupă locul doi în clasamentul pe puncte. Din 123 de meciuri susținute, a obținut 85 de victorii. În clasamentul pe medalii ocupă locul 4, cu trei de aur, două de argint și una de bronz. Este campioana ediției precedente, pe care a și organizat-o. Nu a fost prezentă la J.O. de la Beijing, iar la Europenele de anul trecut a ocupat locul 4, fiind învinsă în finala mică de Franța (26-36). Polonia – de la prima evoluție din 1958 a avut comportări diferite la turneele finale. Bronz în 1982, dar și locul 14 în 1986. Fără să se califice în 2005, argint în 2007 în Germania, unde a dat Germaniei singura înfrângere. Ocupă locul 13 în clasamentul pe puncte, cu 60 de meciuri, în 10 prezențe (31 de victorii), iar în cel al medaliilor, pe locul 11, cu un argint și un bronz. Tunisia – este a doua țară africană care a organizat un turneu final al campionatului mondial în 2005, când a realizat și cea mai bună performanță, prin ocuparea locului 4. În finala mică a pierdut în fața Spaniei cu 30-33. În rest, locuri modeste, între 10 și 16. Ocupă locul 19 în clasamentul pe puncte, cu 53 de meciuri susținute (19 victorioase). Macedonia – la a doua participare la un turneu final, după cea din 1999 când a ocupat locul 18. Ocupă locul 40 în clasamentul pe puncte. Algeria – medaliata cu bronz în campionatul african, ocupă locul 23 în clasamentul pe puncte, după cele 10 ediții la care a evoluat. A susținut 54 de meciuri (șapte victorioase). Grupa D – Porec Este cea mai modestă grupă a ediției, în care nu evoluează nici o reprezentantă care să fi avut rezultate deosebite la Mondiale. Danemarca, actuala campioană europeană este singura echipă cu rezultate notabile. Danemarca – are 17 prezențe la turneele finale și ocupă locul 8 în clasamentul pe puncte, cu 102 partide susținute (56 victorioase) și locul 11 în cel al medaliilor, cu una de argint și una de bronz. Este o echipă de valoare medie, uneori cu rezultate bune. În urmă cu doi ani a disputat finala mică, unde a învins Franța cu 34-27. Campioană europeană în exercițiu, 24-20 cu Croația și ocupanta locului 7 la J.O. de la Beijing. Egipt – prima țară africană care a organizat un turneu final al unui campionat mondial în 1999. Ocupa locul 14 în clasamentul pe puncte, cu 64 de meciuri (29 de victorii). Cea mai bună performanță a realizat-o însă în 2001 în Franța, unde a disputat finala mică cu Iugoslavia: 17-27. În rest, locuri din partea inferioară a ierarhiei. Serbia – echipa ce a preluat palmaresul fostei Iugoslavii, a fost o lungă perioadă de timp printre protagonistele campionatelor mondiale. Ocupă locul 5 în clasamentul pe puncte, cu 17 ediții la care a evoluat. A disputat 101 partide (63 de victorii). A obținut o medalie de aur în 1986 în Elveția, cu Ungaria în finală (24-22), un argint în 1982 cu URSS în finală (27-30) și patru medalii de bronz (1970 și 1974 când România a cucerit de fiecare dată aurul, 1999 și 2001). În Germania 2007 nu s-a calificat. Norvegia – ocupanta locului 16 în clasamentul pe puncte. În cele 11 ediții la care a participat a susținut 60 de partide (22 de victorii). Cea mai bună performanță a obținut-o în 1958, când a ocupat locul 6. În urmă cu doi ani, în Germania s-a clasat pe locul 13. S-a calificat după ce a trecut de Ucraina cu 29-22 și 32-30. Brazilia – campioana pan-America (27-24 în finală cu Argentina). Ocupă locul 26 în clasamentul pe puncte. În cele opt ediții a susținut 40 de partide (șapte victorii), ocupând de fiecare dată locuri în periferia ierarhiei. Arabia Saudită – a evoluat de patru ori la turnee finale, dar de fiecare dată a ocupat locuri în partea inferioară a clasamentului. Ocupă locul 39 în clasamentul pe puncte, cu o singură victorie, în 2003, în Tunisia, când a învins Argentina cu 31-30.