„Stâlp mărturisirii” - Sfântului Ierarh Pavel, Patriarhul Constantinopolului

„Stâlp mărturisirii eşti, şi întocmai la nume cu Pavel luminătorul pământului, întocmai cu obiceiul, şi întocmai pătimitor, rănile lui Iisus purtându-le pe trupul tău, Pavele, de sfinţenie tăinuitorule, şi într-însele îndulcindu-te şi bucurându-te totdeauna, înaintea împăraţilor celor rău-măritori ai stătut, şi îngrozit fiind mai vârtos te-ai întărit. Pentru aceasta mai arătat strigă sângele tău către Domnul.”
(Icosul Sfântului Ierarh Pavel Mărturisitorul, Patriarhul Constantinopolului)

Icosul pe care îl vom putea asculta la slujba de duminică din această săptămână evidenţiază suferinţele Sfântului Pavel, Patriahul Constantinopolului. De la o vârstă fragedă a intrat în clerul bisericesc şi, pentru harul său deosebit („de sfinţenie tăinuitorule”), a fost remarcat de Patriarhul Alexandru, care, pe patul de moarte, le-a mărturisit ucenicilor săi: „Dacă voiţi să aveţi păstor învăţat, strălucind cu faptele cele bune, alegeţi pe Pavel; iar dacă voiţi numai cu chip frumos şi cinstit cu înfrumuseţările din afară, să alegeţi pe Macedonie”.
Aflat în conflict cu arienii din cauza deciziei din cadrul Sinodului care a declarat eretică doctrina lor religioasă (negau natura divină a lui Hristos), Sfântul Pavel a fost exilat la Roma de împăratul Constantie („întocmai la nume cu Pavel [...] întocmai pătimitor”). Întors la Constantinopol, la intervenţia fratelui împăratului Constantie („înaintea împăraţilor celor rău-măritori ai stătut”), Sfântul este exilat, mai apoi, în Armenia. Astfel, a fost ucis de arieni, chiar în timp ce slujea Sfânta Liturghie („stâlp mărturisirii”).