Stagiul militar voluntar, plătit, pentru tineri între 18 şi 35 de ani

Guvernul a adoptat joi, 2 octombrie, legea stagiului militar voluntar, care le permite tinerilor între 18 şi 35 de ani să urmeze, pe bază de voluntariat, un stagiu militar de patru luni într-o bază a Armatei Române. Programul este remunerat şi are scopul de a întineri rezerva armatei, a anunţat ministrul Apărării. 
Programul se adresează tinerilor cu vârste între 18 şi 35 de ani şi reprezintă prima încercare din ultimii ani de a întineri şi reface rezerva de mobilizare a Armatei Române, după ce serviciul militar obligatoriu a fost suspendat în 2007. Programul este remunerat şi are scopul de a întineri rezerva armatei, a anunţat ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu. „Rezerva este destul de îmbătrânită, e nevoie să o întinerim. Cei mai buni dintre cei care participă mi-aş dori să rămână şi să devină militari profesionişti”, a spus ministrul.

Cum te înscrii, ce beneficii ai şi câte locuri sunt
Conform proiectului, înscrierea se va face la centrele militare zonale. Tinerii interesaţi vor completa documentele necesare şi vor semna un angajament pe propria răspundere. Procedura de selecţie şi desfăşurarea efectivă a stagiului vor fi stabilite prin ordin al ministrului Apărării. Durata maximă este de patru luni, iar cei acceptaţi vor fi încadraţi ca soldaţi gradaţi voluntari în termen.
Participanţii vor beneficia de cazare, echipament, hrană, asistenţă medicală şi o indemnizaţie lunară. La finalul perioadei de instruire, fiecare absolvent va primi o plată unică echivalentă cu trei salarii medii brute pe economie. Odată cu încheierea programului, tinerii vor fi trecuţi automat în rezerva operaţională a Armatei, ceea ce le conferă statutul de rezervişti şi posibilitatea de a fi mobilizaţi dacă situaţia o cere.
Numărul locurilor disponibile va fi stabilit anual de Ministerul Apărării, în limita fondurilor aprobate prin buget. Ministerul va anunţa perioadele de înscriere şi centrele unde se va desfăşura instruirea, astfel încât tinerii să ştie în fiecare an care sunt opţiunile disponibile.
Expunerea de motive a legii arată că scopul principal al acestei modificări legislative este întinerirea rezervei de mobilizare, considerată insuficientă şi îmbătrânită. Prin stagiul militar voluntar, statul doreşte nu doar să creeze o bază de rezervişti mai tineri şi mai bine pregătiţi, ci şi să ofere o experienţă de formare civică şi militară, care să devină o poartă de intrare pentru cei ce ar putea opta ulterior pentru o carieră militară. Măsura este justificată şi prin contextul actual de securitate, în care România, ca stat membru NATO şi al Uniunii Europene, trebuie să îşi sporească rezilienţa.

România, în rând cu statele de pe flancul estic
Analistul politic Vlad Adamescu arată că România nu face decât să urmeze un trend regional. În prezent, nouă state membre UE au deja serviciu militar obligatoriu: Austria, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Letonia, Lituania şi Suedia. De asemenea, Norvegia (stat NATO, dar non-membru UE) are serviciu militar obligatoriu. Croaţia a anunţat că va reintroduce armata obligatorie din ianuarie 2026, iar Polonia a decis să pregătească militar toţi bărbaţii adulţi, printr-o formă de instruire, fără să fie vorba însă de armată obligatorie.
„Aproape toate ţările de pe Flancul Estic, fie că vorbim de nordici, baltici sau polonezi, au o formă de serviciu militar voluntar sau obligatoriu. România se aliniază astfel la aceste practici”, explică Vlad Adamescu.

Dezinformare şi realitate
O parte a discursului politic a încercat să prezinte introducerea stagiului militar voluntar ca pe un semn că România s-ar pregăti să intre în război. Adamescu respinge aceste interpretări: „Serviciul militar, fie el voluntar sau obligatoriu, NU înseamnă că România se pregăteşte de război. Din contră, pregătirea militară şi rezilienţa reduc riscul unui conflict armat. Rusia nu reacţionează decât la forţă şi agresivitate. Dacă nici după trei ani de război în Ucraina nu înţelegem asta, nu am înţeles nimic”.
Analistul aminteşte că şi pregătirea civilă ar trebui să devină o datorie de bază când vine vorba despre informarea despre adăposturile de protecţie, planuri de reacţie în caz de conflict sau catastrofă.
„Aceste politici publice nu înseamnă că ne pregătim să intrăm în război, ci că ne creştem rezilienţa. Autorităţile trebuie să combată oficial naraţiunile false care circulă în social media”, mai spune el.
Proiectele legislative vor fi trimise Parlamentului pentru dezbatere şi vot. Ministerul Apărării şi Guvernul vor participa la discuţii şi vor aduce clarificările necesare, astfel încât legea să fie aplicată în forma finală.