Mica Publicitate | Arhiva | Contact

Curs BNR

1 EUR = 4.9763 RON

1 USD = 4.6386 RON

1 GBP = 5.8067 RON

1 XAU = 346.8933 RON

1 AED = 1.2629 RON

1 AUD = 3.0283 RON

1 BGN = 2.5444 RON

1 BRL = 0.9012 RON

1 CAD = 3.3920 RON

1 CHF = 5.0843 RON

1 CNY = 0.6401 RON

1 CZK = 0.1974 RON

1 DKK = 0.6672 RON

1 EGP = 0.0968 RON

1 HUF = 1.2671 RON

1 INR = 0.0557 RON

1 JPY = 2.9797 RON

1 KRW = 0.3376 RON

1 MDL = 0.2601 RON

1 MXN = 0.2723 RON

1 NOK = 0.4234 RON

1 NZD = 2.7650 RON

1 PLN = 1.1532 RON

1 RSD = 0.0425 RON

1 RUB = 0.0503 RON

1 SEK = 0.4274 RON

1 TRY = 0.1430 RON

1 UAH = 0.1170 RON

1 XDR = 6.1159 RON

1 ZAR = 0.2442 RON

Editia 8171 - 26 apr 20:15
Sunteti aici: Home // Arhiva // 2014 // Editia 5838 // „Spovedania” unui om care vrea să-şi îndrepte viaţa

„Spovedania” unui om care vrea să-şi îndrepte viaţa

Autor: Iulian CUIBAR

Publicat la 29 octombrie 2014

„Gustul libertăţii nu poate fi cumpărat cu nimic”, spune acum Marian Ţifraş, un tânăr care a fost condamnat pentru furt şi trafic de droguri şi care încearcă să-şi reînceapă viaţa, de această dată pe calea cea dreaptă.

„Spovedania” unui om care vrea să-şi îndrepte viaţa
„Am fost abandonat la naştere, nu ştiu unde şi nu ştiu cum”, îşi începe povestea Marian Ţifraş, un tânăr rrom de 24 de ani care şi-a petrecut copilăria în centrele de plasament, iar apoi a dormit pe unde a apucat, prin parcuri sau prin gări. De la 3 ani s-a plimbat dintr-o casă de copii în alta, iar la 16 ani a ajuns în stradă. Crede că soarta sa ar fi fost cu totul alta dacă ar fi fost adoptat şi îşi aminteşte că „până la 10 ani, într-adevăr nu m-a vrut nimeni, însă în 2000, chiar de ziua mea, a venit la complexul unde stăteam o familie din Belgia. Au vrut să mă ia, însă din cauza blocării adopţiilor internaţionale nu au reuşit. Apoi, de fiecare dată când întrebam de ei, eram plesnit”. La 16 ani a fost nevoit să părăsească centrul din Braşov în care stătea, chiar dacă era într-o situaţie de risc, fiind elev în clasa a X-a. „Mai mulţi copii au fugit la Protecţia Copilului să ceară să fie mutaţi în alte centre, pentru că nu mai suportau bătăile, iar din acest motiv ne-au dat pe toţi afară. Aşa a început coşmarul vieţii mele”, spune Marian despre felul în care a continuat viaţa lui, depăşind probabil orice scenariu de film. 
 
O mamă alcoolică şi lesbiană, care numai de el nu mai avea nevoie 
S-a încercat reintegrarea în familia naturală, însă a găsit o „mamă alcoolică şi lesbiană, care numai de el nu mai avea nevoie”. A ajuns din nou la Braşov, unde după câteva nopţi dormite în gară a primit sprijinul Asociaţiei Catharsis, care i-a găsit găzduire şi masă, dar l-a şi ajutat să-şi termine şcoala, calificându-se ca lucrător în alimentaţie publică, tehnician în gastronomie şi cofetar patiser. Şi-a găsit cu greu de muncă, etnia şi faptul că provenea de la un centru de plasament constituind piedici importante. A mai lucrat fără forme legale în fast-food-uri, hypermarket-uri şi chiar pe litoral. 
 
Marian şi-a spus povestea în scrisori trimise de-a lungul anilor din închisorile în care a stat.
 
Păcate multe şi grele
În 2010 a făcut prima greşeală fatală, a furat 640 de milioane de lei vechi de la patronul pentru care lucra, motiv pentru care a fost închis timp de 6 luni la Penitenciarul Codlea. „Am ascuns banii, iar când am ieşit m-am folosit o perioadă lungă de ei, aveam mâncare şi puteam să îmi cumpăr iarbă”, spune cu oftat în glas tânărul despre a sa doua mare pacoste, marijuana. Fuma încă de la 13 ani, după ore, cu nişte colegi de la şcoală. De la consum la trafic a fost doar un pas, aşa că a devenit dealer, furnizând „marfă” provenită tocmai din Olanda. „Mergeam şi la muncă, dar am simţit cât de uşor se fac bani din asta, aşa că în timpul liber vindeam iarbă. M-au prins la poştă, când ridicam un colet”, descrie Marian momentul care i-a adus o nouă condamnare, 2 ani de detenţie în Penitenciarele din Codlea, Colibaşi, Aiud, Timişoara şi Turnu-Severin. „Dacă spun că am fost chinuit, ca alţi deţinuţi, mă bate Dumnezeu. Am avut noroc de condiţii decente şi colegi de celulă de treabă. Dar libertatea e cel mai scump lucru pe lumea asta şi nimic nu îl poate înlocui”, concluzionează tânărul.
 
Şi-a cunoscut tatăl în închisoare
Dacă mamei i-a acordat o şansă acum câţiva ani, fără a avea însă sorţi de izbândă pentru o viaţă normală de familie, de tatăl său nu ştia absolut nimic. Modul în care l-a cunoscut, absolut întâmplător, este în acelaşi ton cu întreaga sa viaţă… cutremurător. În traseul celor câteva penitenciare pe unde a fost plimbat pe timpul detenţiei s-a aflat şi cel din Aiud. „Eram în tranzit, către Turnu-Severin. Am aflat de la nişte hoţi închişi acolo că tatăl meu e colegul lor de celulă. Apoi, întâmplător, am intrat în vorbă cu el şi mi-a spus că are un copil cam de vârsta mea. Ne-am dat seama după câteva vorbe că sunt fiul lui. Nu am simţit mai nimic, era ca şi cum aş fi vorbit cu un străin”, a povestit tânărul despre întâlnirea cu tatăl său, care are de ispăşit o pedeapsă de 29 de ani de închisoare. Nu vrea să mai aibă de-a face nici cu el, nici cu mama, considerând că nu ar avea niciun motiv să mai ţină legătura cu ei: „Locul meu e la Braşov, unde am prieteni şi copii abandonaţi, ca mine, dar şi oameni normali, care duc o viaţă onestă”.
 
„Oricât de greu e, trebuie să o iau de la capăt”
După ani de zile de pribegie, a decis să se întoarcă în singurul loc în care a simţit vreodată că are sprijin, la Asociaţia Catharsis din Braşov. Le-a trimis scrisori celor de acolo din toate închisorile, iar odată eliberat a venit direct la sediul organizaţiei. „Ce a fost, a fost, nu am cum să dau timpul înapoi şi oricum nu e vina nimănui, e doar a mea. Singur m-am băgat în toate belelele. Trebuie să o iau de la capăt şi vreau să duc o viaţă normală”, îşi prezintă Marian planurile, deşi ştie că îi va fi foarte dificil. Stă în centrul de adăpost din cartierul Uzina 2, iar cu ajutorul celor de la asociaţie şi-a depus actele la AJOFM, pentru a-şi găsi un loc de muncă. „Este foarte greu, sunt conştient, după tot trecutul ce-l am în spate. Nu pot avea pretenţii să găsesc ceva anume, orice loc de muncă e bun. Lumea te priveşte într-un fel atunci când eşti condamnat, pe bună dreptate. Dar am încredere că voi reuşi. Cei de la Catharsis mă ajută şi mă sprijină să mă reintegrez. Nu ştiu cum aş putea să le mulţumesc vreodată, mai ales că de-a lungul timpului le-am făcut şi lor o grămadă de necazuri”. Aşteaptă răspuns de la o fabrică de şerveţele, unde speră să se angajeze şi încearcă să-şi rezolve problema actului de identitate, care îi pune ceva probleme, fiind înregistrat momentan în evidenţele judeţului Caraş-Severin, acolo unde locuieşte mama sa. Are un mesaj pentru toţi cei aflaţi în situaţia lui: „Ştiu câte momente cumplite aveţi de îndurat, dar aveţi grijă ce faceţi, pentru că apoi pierdeţi ani întregi din viaţă!”
 
Drama lui Marian nu este singulară 
Reprezentanţii organizaţiei care acum încearcă să îl readucă pe Marian pe drumul cel bun spun că în situaţia lui sunt sute de tineri care au ajuns la marginea prăpastiei după ce au fost daţi afară din centrele de plasament. „Este drama zecilor de mii de copii abandonaţi pentru care nu se pot identifica familii de adopţie naţională. De-a lungul anilor, ne-am dat seama că un copil, odată abandonat, abandonat va rămâne toată viaţa, dacă nu este adoptat în fragedă pruncie. Acesta este motivul principal pentru care luptăm de mai bine de cinci ani pentru schimbarea legii adopţiei. Este o lege absurdă, care a îngreunat adopţiile naţionale şi a făcut imposibilă adopţia internatională, unica şansă la o familie pentru copiii de etnie romă sau cu dizabilităţi. Aşa se explică creşterea halucinantă a numărului de copii abandonaţi, blocaţi în sistem în ultimii 10 ani”, ne-a spus Azota Popescu (foto), preşedintele Asociaţiei Catharsis.
 
+3 -0

Comentarii

Eugenia

2014-10-29 10:36:28


Bafta lui Marian ! Si complimentele mele asociatiei catharsis!

Adaugă un comentariu

(nu va aparea pe site)
loading

Din aceeași categorie

banner promotionalbanner promotional

Comunitati locale

Social


RSS

ultima editie a cotidianului
ultima editie a suplimentului religios