Proiectul Spitalului Regional Braşov este departe de a fi clarificat până la ultimele detalii, existând, încă, discuţii între autorităţile braşovene şi Ministerul Sănătăţii. Mai exact, reprezentanţii Primăriei Braşov consideră că este nevoie de noi calcule privind adresabilitatea şi numărul de beneficiari viitorului Spitalului Clinic Regional de Urgenţă Braşov, care să ia în calcul inclusiv tendinţele de dezvoltare ale regiunii.
Acest subiect a fost abordat marţi, în cadrul unei întâlniri desfăşurate la Braşov, la care au participat reprezentanţi ai Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), ai Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, Consiliului Judeţean Braşov, iar în sistem de videoconferinţă au asistat reprezentanţii consultantului, care pregătesc Studiul de fezabilitate.
Practic, în timpul întâlnirii de ieri, reprezentantul BERD în România, Venera Vlad, a precizat că scopul a fost evaluarea situaţiei actuale şi validarea premiselor de proiectare a spitalului. „Următoarele discuţii concrete vor fi peste cinci sau şase luni”, a declarat Venera Vlad, care a precizat că tot atunci ar urma să fie gata şi Studiul de fezabilitate, document din care va rezulta şi valoarea investiţiei.
Trebuie luat în calcul şi Aeroportul Braşov
Înainte de discuţia cu reprezentanţii BERD, primarul George Scripcaru a precizat că „va trebui să rezolvăm problema arondării şi adresabilităţii. La Ministerul Sănătăţii există o viziune îngustă, iar noi vrem să aducem în atenţie că la Braşov sunt foarte mulţi vizitatori, iar unii dintre ei au nevoie de servicii medicale, iar aceştia trebuie luaţi în calcul pentru proiectarea spitalului. De asemenea, Aeroportul Braşov va genera un flux foarte mare de persoane, care, la fel, trebuie luate în considerare. Avem şi studiul Băncii Mondiale, din care rezultă că Braşovul este un «oraş magnet», ceea ce înseamnă că se va dezvolta foarte mult în următorii ani. Mai mult, trebuie să luăm în calcul că pe lângă judeţele Braşov, Covasna şi Harghita trebuie să luăm în considerare şi Valea Prahovei. Totodată, să nu uităm că avem Facultate de Medicină din cadrul Universităţii Transilvania, care trebuie să îşi pregătească strategia educaţională pentru următorii ani, astfel încât să acopere specialităţile noului spital. Toate aceste detalii trebuie puse la punct de noi, împreună cu cei de la Ministerul Sănătăţii”, a declarat primarul.
„Studiul de fezabilitate trebuie realizat pornind de la datele pe care le susţinem noi”
Edilul a precizat că reprezentanţii Ministerului Sănătăţii dat de înţeles că arondarea judeţului Harghita la unitatea braşoveană nu ar fi fezabilă. „Ei nu ţin cont de toate aspectele identificate de noi. În aceste condiţii, împreună cu reprezentanţii Consiliului Judeţean Braşov şi cu cei de la «Statistică» trebuie să le prezentăm în detaliu acest proiect. Practic, noi trebuie să prezentăm datele referitoare la numărul de beneficiari ai acestui spital. Cei de la Ministerul Sănătăţii or nu ştiu, or nu vor să ia în calcul toate aceste detalii. Studiul de fezabilitate pentru proiectul spitalului trebuie realizat pornind de la datele pe care le susţinem noi, care să fie preluate şi de către Ministerul Sănătăţii”, a continuat George Scripcaru.
Tot la întâlnirea de ieri au fost discutate şi problemele legate de urbanism, iar experţii au prezentat problemele pe care le-au întâmpinat până acum.
„Pentru Braşov şi pentru Regiunea Centru este obligatorie construirea acestui spital”
Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei a fost reprezentat la discuţii de secretarul de stat Mihail Veştea, care a ridicat problema finanţării europene. „În strategia de dezvoltare a sistemului de sănătate din România trebuie să fie inclus şi spitalul regional din Braşov, pentru a se putea accesa fonduri europene. Pentru Braşov şi pentru Regiunea Centru este obligatorie construirea acestui spital”, afirma Mihail Veştea.
Pe de altă parte, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, a reamintit că administraţia judeţeană va susţine acest proiect şi în continuare. „Până la darea în folosinţă noului spital noi vom continua să învestim în infrastructura sanitară existentă, astfel încât pacienţii să beneficieze de cele mai bune servicii”, a afirmat preşedintele Consiliului Judeţean Braşov.
Reamintim că în 1 noiembrie 2018, printr-un ordin al Ministrului Sănătăţii, a fost aprobată structura Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov. Potrivit documentului emis de Ministerul Sănătăţii, Spitalul Clinic Regional de Urgenţă Braşov va avea 849 de paturi pentru spitalizare continuă, plus alte 60 pentru spitalizarea de zi. Tot atunci au fost aprobate şi specializările, respectiv Neurologie cu unitate de accidente vasculare acute, Neurochirurgie, ORL, Chirurgie orală şi maxilo-facială, Pneumologie, Cardiologie cu unitate de supraveghere şi tratament avansat al pacienţilor cardiaci critici, Chirurgie toracică, Chirurgie vasculară, Gastroenterologie, Nefrologie, Urologie cu transplant renal, Chirurgie generală, Ortopedie traumatologie, Chirurgie plastică şi reconstructivă, Arşi, Chirurgie vasculară, Dermato-venerologie, Medicină internă, Endocrinologie, Diabet zaharat şi nutriţie, Alergologie şi imunologie clinică, Hematologie, Psihiatrie acuţi, Terapie Intensivă, Chirurgie pediatrică-Pediatrie, Obstetrică - Ginecologie, Neonatologie, Oncologie medicală şi spitalizare de zi.
Willy
2020-03-11 20:51:19
Merci @Costica. Nea @Bundas, vezi ca nu sunt baiat asa de rau cum crezi matale ca puteam sa te iau la misto ca nu prea le ai cu gramatica. Mai gherlesc si eu cate o fraza, scriu de pe telefon si e mica fereastra (asta nu ma scuza defel) dar pe tine te trec la pierderi ca din cate tin minte, ai afirmat ca traiesti in Germania. Din care cauza poate ai uitat sa scrii frumos sau nici nu ai avut ce uita dar cu siguranta ai uitat cam cum e pe aici. Dupa ce mananc un pui la rotisor si rad o sticla de vin, parca nu imi mai dau lacrimile cand vad poze cu copii subnutriti din Somalia. Érted?