„Spitalul jumătate gol”. Braşovul are un grad de ocupare a 57,4%

48 din cele 353 de spitale publice care lucrează in contract cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate au goale aproape jumătate din paturi, iar „fenomenul nu este limitat doar la judeţele mai mici, ci şi la cele cu infrastructură medicală avansată” arată studiul „Analiza performanţei economice şi operaţionale în sistemul de sănătate”, lansat de ASE, cu sprijinul reţelei private de sănătate Regina Maria. Cercetarea include secţiile pentru pacienţi cu o problemă acută de sănătate, nu şi secţiile pentru pacienţi cu o boală cronică, care au paturi separat.
Nivelul de ocupare la nivel naţional este de 54,60%, iar judeţul Braşov apare cu un grad de ocupare secţii acuţi de 57,40%.

La „case mici”
Spitalul cu cel mai scăzut grad de ocupare în secţiile pentru pacienţi acuţi este Spitalul de Pneumologie „Sf. Andrei” din localitatea Valea Iaşului din judeţul Argeş. Acolo, doar 4,26% din paturi sunt ocupate. 
În top 5 cu cel mai redus grad de ocupare se mai regăsesc:
- Spitalul de Pneumoftiziologie Sf. Ştefan din Bucureşti – grad de ocupare de 18,54% a paturilor pentru acuţi;
- Spitalul orăşenesc Victoria din judeţul Braşov – grad de ocupare de 18,88%;
- Spitalul orăşenesc Făurei din judeţul Brăila – grad de ocupare de 21,75%;
- Spitalul general C.F. Sibiu – grad de ocupare de 23,69%. 
Este vorba despre spitale care „operează mult sub capacitatea lor optimă”, potrivit autorilor studiului, care spun că aceste unităţi sanitare „fie au o adresabilitate redusă, fie menţin un număr de paturi nejustificat din punct de vedere al activităţii reale desfăşurate”.
Dintre judeţele cu cele mai mici grade medii de ocupare în spitale, se remarcă Ialomiţa (cu grad de ocupare de 42,56%), Teleorman (44,25%) şi Giurgiu (48,51%), toate cu valori semnificativ sub media naţională (54,60%). 
În aceste judeţe, „un număr important de paturi rămâne constant subutilizat, ceea ce le face candidate pentru o eventuală restructurare”, potrivit studiului „Analiza performanţei economice şi operaţionale în sistemul de sănătate”.

Dar şi la spitale mari 
Nici centrele universitare nu sunt însă scutite de problema unor secţii cu grad redus de ocupare, remarcă autorii studiului. Spre exemplu, în ciuda dimensiunii şi adresabilităţii ridicate, Bucureştiul are spitale cu 1.213 paturi cu o utilizare sub 30%, ceea ce indică „existenţa unor secţii subutilizate chiar şi în spitalele mari”.
Spitalele din Bucureşti cu cel mai redus grad de ocupare (sub 30%) în secţiile pentru pacienţi acuţi sunt:
Spitalul de Pneumoftiziologie „Sf. Ştefan” –18,54%;  Spitalul Universitar CF Witing –26,44%; Spitalul Clinic „Nicolae Malaxa” –29,49%.
Spitalul Universitar C.F. Iaşi, spre exemplu, are un grad de ocupare de 38,43% a paturilor pentru pacienţi acuţi.
Aceste date sugerează, potrivit autorilor studiului, că „fenomenul nu este limitat doar la judeţele mai mici, ci şi la cele cu infrastructură medicală avansată”.

„Soluţia”: conversia în paturi pentru îngrijiri cronice sau paliative
Identificarea acestor spitale „este esenţială pentru a lua măsuri de optimizare a infrastructurii spitaliceşti, fie prin redistribuirea paturilor către secţii cu cerere mai mare, fie prin conversia lor în paturi pentru îngrijiri cronice sau paliative”, spun autorii studiului „Analiza performanţei economice şi operaţionale în sistemul de sănătate”.
„O soluţie viabilă ar fi conversia paturilor de acuţi subutilizate în paturi pentru cronici şi îngrijiri paliative, având în vedere că cererea pentru aceste servicii depăşeşte cu mult oferta existentă”, propun autorii studiului.
Ei adaugă, de asemenea, că „ar fi necesară crearea unei infrastructuri noi, modernizate, care să asigure condiţii adecvate pentru îngrijirea acestor pacienţi”.

„S-ar putea reduce fără riscuri 10.058 de paturi”
În Romania sunt 353 de spitale publice care lucrează în contract cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Potrivit datelor Eurostat, citate în studiu, sunt 138.618 paturi de spital, dintre care 105.241 destinate spitalizării continue şi de zi pentru afecţiuni acute. Restul sunt alocate secţiilor pentru afecţiuni cronice, îngrijire de lungă durată, reabilitare şi paliaţie.
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, declara, în ziua când a prezentat propunerile de reformă pentru sistemul de sănătate, că în România există unităţi sanitare în care gradul de ocupare nu depăşeşte 20-30% şi sunt spitale în ţară unde „sunt mai mulţi şefi de secţie decât pacienţi”.
Recomandarea făcută de autorii studiului pentru spitalele cu grad de ocupare foarte scăzut (între 0% şi 30%) este reducerea numărului de paturi cu 50%, „deoarece chiar şi în cazul unei fluctuaţii a numărului de pacienţi, capacitatea existentă va fi în continuare suficientă pentru a evita orice risc în privinţa accesului pacienţilor la servicii medicale”. 
În plus, pentru secţiile cu un grad modest de ocupare, situat între 30% şi 50%, „o reducere moderată, de 20%, este justificată şi poate fi implementată fără a genera riscuri semnificative asupra accesibilităţii serviciilor, ţinând cont de marja suficientă pentru absorbţia eventualelor creşteri de cerere”, arată studiul. 
Potrivit autorilor studiului, în spitalele publice din România „s-ar putea reduce fără riscuri aproximativ 10.058 paturi din totalul paturilor de spitalizare continuă pentru pacienţi acuţi”.



LISTA SPITALELOR PUBLICE CU GRAD DE OCUPARE SUB 40% PE SECŢIILE DE ACUŢI
1. Spitalul de Pneumologie „Sf. Andrei" Valea Lăsului – 4,26%
2. SC Creştină Medicală Munposan '94 SRL – 16.59%
3. Spitalul de Pneumoftiziologie „Sf. Ştefan” – 18.54%
4. Spitalul Orăşenesc Victoria, Braşov – 18,88%
5. Spitalul Orăşenesc Făurei – 21,75%
6. Spital General CF Sibiu – 23,69%
7. Spitalul Orăşenesc Bicaz – 24.49%
8. Spitalul de Pneumoftiziologie Brăila – 24,97%
9. Spitalul de Obstetrică-Ginecologie „Bunavestire" Galaţi – 26,16%
10. Spitalul Universitar CF Witing – 26,44%
11. Spitalul Militar de Urgenţă Focşani – 27,11%
12. Spitalul Clinic CF Constanţa – 28,13%
13. Spitalul Municipal Orşova – 28,92%
14. Spitalul Orăşenesc Hărşova – 29,41%
15. Spitalul Clinic „Nicolae Malaxa” Bucureşti – 29,49%
16. Spitalul de Pneumoftiziologie Aiud – 30,25
17. Spitalul C.F.R. Galaţi – 31,07%
18. Spitalul de Urgenţă „Prof. Dr. Dimitrie Gerota” – 31,09%
19. Spitalul Universitar CF Timişoara – 32,45%
20. Spitalul Municipal Blaj – 32,68%
21. Spitalul Clinic „Avram lancu” Oradea – 32,79%
22. Spitalul General CF Paşcani – 33,57%
23. Spitalul Orăşenesc Bolintin-Vale – 33,58%
24. Spitalul de Boli Cronice Siret – 33,62%
25. Spitalul Militar de Urgenţă „Regina Maria” Braşov – 33,67%
26. Spitalul Orăşenesc Cisnădie – 34,08%
27. Spitalul Orăsenesc „Prof. Dr. loan Puşcaş” Şimleu Silvaniei – 34,21%
28. Spitalul „Sf. Pantelimon” Brăila – 35,06%
29. Spitalul Municipal Olteniţa – 35,09%
30. Spital Clinic CF Craiova – 35,02%
31. Spitalul Municipal Câmpulung – 35,73%
32. Centrul de Sănătate Sângeorgiu de Pădure – 36,02%
33. Spitalul „Prof. Dr. Constantin Angelescu” – 35,23%
34. Spitalul Orăşenesc Zimnicea – 36,78%
35. Institutul ORL „Prof. Dr. D. Hociota” Bucureşti – 36,79%
36. Spitalul Psihiatrie Poroschia – 36,85%
37. Spitalul Municipal Brad – 37,15%
38. Spitalul Judetean de Urgentă Slobozia – 37,26%
39. Spitalul General CF Simeria – 37,35%
40. Spitalul Orăşenesc Mizil – 37,51%
41. Spitalul Municipal Lugoj – 38,13%
42. Spitalul Universitar C.F. laşi – 38,43%
43. Spitalul Clinic Colentina Bucureşti – 38,52%
44. Spitalul Municipal Mangalia – 38,58%
45. Spitalul de Pneumoftiziologie Câmpulung – 38,77%
46. Spitalul Orăşenesc Târgu Bujor – 39,19%
47. Spitalul Municipal „Costache Nicolescu” Drăgăşani – 39,34%
48. Spitalul General C.F. Braşov – 39,86%