Spitalul „între viaţă şi moarte”

Pusă în funcţiune în luna august a anului 2020, Secţia modulară ATI – COVID din curtea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov, cu o capacitate de 28 de locuri, a funcţionat „la foc continuu” în perioadele de vârf ale pandemiei, fiind vârf de lance în lupta cu noul coronavirus.
Potrivit informaţiilor furnizate de conducerea SCJU Braşov, de la momentul punerii sale în funcţiune – finalul lunii august a anului 2020 - şi până la 31 decembrie 2020, în modularul ATI-COVID au fost îngrijiţi 60 de pacienţi.
Pe parcursul anului 2021, numărul cazurilor grave a crescut exponenţial, fiind în total 1.189 de bolnavi care au avut nevoie de tratamentul de terapie intensivă.
La secţia modulară de la Braşov au fost tratate atât persoane din municipiul şi judeţul Braşov, cât şi din alte judeţe şi chiar din Bucureşti.
Mai exact, în anul 2021, din totalul celor 1.189 pacienţi înregistraţi, 261 au fost transferaţi din alte 15 judeţe, precum şi din Capitală, cei mai mulţi provenind din judeţul Covasna (19 bolnavi), Prahova (14), Argeş (7), Buzău (5) şi Bucureşti (5).

Cumplita boală: 7 din 10 nu au putut fi salvaţi
Conform datelor Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov, dintre cei 1.189 de pacienţi trataţi anul trecut,  346 de pacienţi au fost vindecaţi sau transferaţi la alte secţii clinice. Pe de altă parte, din numărul total de cazuri ajunse la terapie intensivă în secţia modulară, 20 au fost persoane vaccinate.
Totodată, statisticile arată că, din numărul total de pacienţi internaţi în modularul de ATI-COVID, 536 au necesitat intubare, 612 de persoane au avut nevoie de terapie intermediară, fiind asistate şi monitorizate noninvaziv, iar 41 au fost tratate respirator cu ajutorul măştilor de oxigen.

Formele grave, transferate la „Judeţean”
Pe parcursul crizei pandemice care ne afectează de aproape doi ani, reprezentanţii Consiliului Judeţean Braşov au precizat că Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă a dus greul tratării cazurilor dificile la nivelul judeţului nostru, dacă luăm în considerare faptul că dintre cei 1.189 de pacienţi ai secţiei modulare ATI-COVID, 600 de cazuri grave au provenit de la celelalte unităţi spitaliceşti braşovene.
Astfel, conform statisticilor prezentate de conducerea „Judeţeanului”, 258 de cazuri au fost transferate de la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Braşov, 88 de bolnavi au provenit de la Spitalul Municipal Săcele, 72 de pacienţi au fost aduşi de la Centrul Medical „Maria” Sânpetru, 54 de cazuri au fost de la Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Braşov, 34 de cazuri – de la Spitalul de Psihiatrie şi Neurologie Braşov, 32 de cazuri – de la Spitalul Orăşenesc Zărneşti, 23 de cazuri – de la Spitalul CFR Braşov, 18 cazuri – de la Spitalul Orăşenesc Rupea, 16 cazuri – de la Spitalul Municipal Codlea, 4 cazuri – de la Spitalul Municipal Făgăraş, iar un caz – de la Spitalul Militar de Urgenţă „Regina Maria” Braşov.

Pacienţii aşteptau un loc la ATI-COVID
Amenajarea secţiei modulare a reprezentat o „gură de oxigen” pentru sistemul sanitar braşovean. Practic, a declarat managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov, dr. Călin Cobelschi (foto jos), „acum, privind retrospectiv, nu ştim cum am fi reuşit să ne descurcăm şi să răspundem necesităţilor de tratare a pacienţilor grav afectaţi de infecţia cu noul coronavirus, dacă nu am fi avut la dispoziţie cele 28 de paturi de ATI din secţia modulară COVID. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă a dus greul luptei cu valul 4 al pandemiei, care a generat o creştere abruptă a numărului de pacienţi care aveau nevoie de internare şi implicit a cazurilor grave pe care a trebuit să le tratăm, foarte multe provenind de la celelalte spitalele aflate în prima linie a combaterii pandemiei şi de la cele suport-COVID. Valul pandemic a făcut ca inclusiv secţia ATI-COVID să fie insuficientă. Am trecut prin două luni foarte grele. Am avut zile la rând în care nu doar că toate cele 28 de paturi din modular erau ocupate, dar aveam între 10 şi 28 de pacienţi asistaţi respirator sau deja intubaţi, în Unitatea de Primiri Urgenţe, care aşteptau să se elibereze un pat din secţia COVID”.

Un efort pe care puţini l-au făcut: Consiliul Judeţean Braşov, una dintre puţinele administraţii locale care au investit în dezvoltarea infrastructurii spitaliceşti
Secţia exterioară cu paturi ATI a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă a fost realizată de administraţia judeţeană braşoveană, care a alocat pentru această investiţie suma de 11.976.260 lei. Construcţia a fost implementată în baza documentelor de proiectare puse la dispoziţie cu titlu gratuit de către Fundaţia Hera şi Asociaţia Dăruieşte Viaţă, iar lucrările propriu-zise s-au desfăşurat pe parcursul verii lui 2020.
Prin realizarea acestei secţii, Consiliul Judeţean Braşov a fost una dintre puţinele administraţii locale care au făcut investiţii majore în dezvoltarea infrastructurii spitaliceşti, astfel încât să fie asigurată capacitatea de tratare a pacienţilor ajunşi în stare gravă.
De altfel, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, a declarat că „spitalul modular a fost un proiect ambiţios, însă au existat destule persoane care şi-au exprimat scepticismul vizavi de demersul nostru. Să nu uităm că în anul 2020 toate autorităţile, nu doar din România, ci din întreaga lume, cumpărau aparatură de ATI, ventilatoare, monitoare, infuzomate sau injectomate, astfel că a fost o provocare să dotăm cele 28 de paturi, atât din punctul de vedere al disponibilităţii echipamentelor pe piaţă, cât şi al costurilor foarte mari. Am beneficiat de sprijinul prim-ministrului de atunci, Ludovic Orban, al ministrului Sănătăţii şi al secretarului de stat în Ministerul de Interne, Raed Arafat, pentru funcţionalizarea celor 28 de paturi şi am primit aparatură medicală din rezerva Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă al Ministerului Afacerilor Interne”.

Ce ar fi însemnat dacă fiecare judeţ realiza câte o secţie modulară?
„Ce-ar fi însemnat dacă în fiecare judeţ s-ar fi construit câte un spital modular, aşa cum este cel din curtea Spitalului Judeţean Braşov? Am fi reuşit, practic, să dublăm capacitatea de terapie intensivă alocată cazurilor COVID la nivel naţional. Am fi reuşit să dăm o şansă în plus fiecărui pacient în stare gravă care a fost nevoit să aştepte pe holurile unităţilor de primiri urgenţe eliberarea unui pat de terapie intensivă. Am fi putut să salvăm mai multe vieţi, fără să fim nevoiţi să transferăm pacienţii dintr-un judeţ în altul. Am fi reuşit la nivelul fiecărui judeţ al ţării să ne organizăm mai bine în perspectiva valului 5, despre care specialiştii ne spun că este inevitabil. Mi-aş dori ca şi alţi colegi din ţară, preşedinţi de consilii judeţene, să aibă curajul şi dorinţa de a implementa proiecte similare de spitale modulare de ATI, care vin în sprijinul salvării vieţii semenilor noştri”, a încheiat preşedintele CJ Adrian Veştea.
După ce s-a făcut această investiţie, o preocupare principală a administraţiei judeţene a fost recuperarea din fondurile europene disponibile în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM) a alocărilor bugetare destinate realizării secţiei modulare ATI-COVID.
Astfel, în cadrul proiectului „Gestionarea crizei sanitare COVID-19 în judeţul Braşov”, accesat de Consiliul Judeţean Braşov în cursul anului trecut, cu o valoare totală de 45.533.447 lei, Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov i-au revenit 24.036.436 lei, pentru decontarea achiziţiei de echipamente şi aparatură medicală, inclusiv pentru dotarea unităţii modulare de ATI. De asemenea, administraţia judeţeană a depus un alt proiect POIM, aflat în etapa de evaluare, care vizează recuperarea cheltuielilor de construcţie a spitalului modular de ATI-COVID. Valoarea totală a acestui proiect este de 12.386.156,16 lei.