Specialiştii reuniţi la Expowood Braşov pun paie pe focul ecologiştilor: Tăierile masive de lemn sunt o falsă problemă, o exagerare

Expowood 2016 a început cu o dezbatere pe subiecte arzătoare legate de pădurile din România, cu tema „Cum să creăm corelaţie între gestionarea pădurilor conservate, interesele economice şi bunăstarea publică”.

8 milioane de metri cubi dispăruţi ilegal din pădurile României - dacă i-am pune într-un loc ar fi o stivă cât tot Braşovul de mare
Specialiştii au oferit date care arată în mod clar că tăierile masive despre care se vorbeşte în ultima vreme tot mai mult sunt doar exagerări şi nu sunt în măsură să pună în pericol pădurile din ţara noastră. Nici măcar cele 8 milioane de metri cubi de masă lemnoasă despre care se vorbeşte că ar fi tăieri ilegale nu reprezintă mare lucru, potrivit specialiştilor. „Aceşti 8 milioane de metri cubi dispăruţi din pădurile României, un volum imens - dacă l-am pune într-un loc ar fi o stivă cât tot Braşovul de mare – dar dacă l-am împărţi pe 7 milioane de hectare înseamnă un metru cub pe an pe hectar. Un metru cub înseamnă doi arbori uscaţi pe care-i pune cineva într-o căruţă şi îi foloseşte ca lemn de foc într-o gospodărie rurală”, a explicat Cătălin Tobescu (foto), vicepreşedinte Asociaţia Nostra Silva. Dintre toate industriile din România, cea a prelucrării lemnului aduce cel mai mare excedent în balanţa economică, de peste 2 miliarde de euro anual. Deşi reprezintă o problematică foarte complexă, problema tăierilor în România a fost foarte bine gestionată, iar lemnul este un material de preferat în construcţii. „Toate politicile europene spun că această biomasă din lemn este foarte important să o valorificăm pentru că lemnul – utilizarea lui ca material de construcţie, ca mobilă, ca biomasă, inclusiv pentru energie – are o amprentă ecologică mult mai mică decât dacă folosim betonul şi fierul”, mai spune Tobescu.

„Vă garantez că pădurile nu vor dispărea în 10 sau 20 de ani, cum tot suntem ameninţaţi”
Chiar şi reprezentanţii Universităţii Transilvania şi ai Facultăţii de Silvicultură şi Exploatări Forestiere sunt de acord că problema tăierii pădurilor nu este una îngrijorătoare, mai ales că vorbim despre o resursă regenerabilă. Mai mult, România importă de circa 10 ori mai multă cherestea şi lemn neprelucrat sau foarte puţin prelucrat decât exportă. În schimb, rectorul universităţii consideră că principala problemă în domeniu o constituie faptul că firmele mici şi mijlocii – cele cu capital românesc – nu pot face faţă concurenţei firmelor mult mai mari, care au capital străin, iar capitalul românesc nu este încurajat de stat. „Avem o perspectivă greşită asupra problematicii din industria lemnului. Vă garantez că pădurile nu vor dispărea în 10 sau 20 de ani, cum tot suntem ameninţaţi, pentru că reprezintă o sursă regenerabilă, iar silvicultorii români au demonstrat că ştiu cum să le gestioneze încât să stăm mult mai bine decât majoritatea ţărilor europene. În schimb, problemele intervin atunci când vine vorba de strategia statului în acest domeniu. Eu cred că ar trebui sprijinit mai mult capitalul românesc, care reprezintă o mult prea mică parte din totalul investiţiilor în exploatarea şi prelucrarea lemnului”, a declarat rectorul Universităţii Transilvania, profesorul Ioan Abrudan, fost decan al Facultăţii de Silvicultură.