Specialiştii forestieri ai Universităţii „Transilvania” din Braşov, implicaţi în elaborarea Strategiei Forestiere Naţionale

Ministrul Mediului Apelor şi Pădurilor, Tanczos Barna, a participat vineri la Braşov, la o întâlnire cu specialiştii forestieri, de la universităţile din Braşov şi Suceava, pentru a discuta despre viitoarea Strategie Forestieră Naţională, care să stabilească direcţiile pentru următoarele decenii. De altfel, reprezentantul Guvernului a anunţat că această strategie ar putea intra în vigoare în aproximativ un an.
„Avem gata cel mai actualizat document cu privire la politica forestieră din următoarea decadă, document pe care ne putem baza viitoarele decizii în acest sector. Cu acest document în mână, pasul următor este elaborarea Strategiei Forestiere Naţionale. România are nevoie de această strategie care sa fie urmată de toţi actorii din sector”, a declarat ministrul după întâlnire.
Acesta a menţionat că strategia va avea în vedere atât conservarea pădurilor şi reducerea presiunii din aceasta, până la creşterea suprafeţelor împădurite, stoparea fenomenelor ilegale din pădurile ţării, exploatarea durabilă şi legală, dar şi conservarea biodiversităţii. Totodată, el a menţionat că strategia poate veni cu noi viziuni pentru susţinerea industriei şi a locurilor de munca în acest sector şi identificarea de surse de finanţare echitabilă a societăţilor comerciale de profil pentru a alinia preţurile masei lemnoase din România la cele din UE şi a limita astfel importurile masive pe care le înregistram astăzi. Ministrul a amintit şi un alt obiectiv al strategiei: reducerea dependenţei populaţiei României de lemnul de foc.

Propunerea ministrului: susţinerea financiară a producătorilor din România
Tot în timpul discuţiilor cu specialiştii, ministrul anunţat că s-a discutat şi despre o problemă cu care se confruntă domeniul forestier din România, respectiv importul masiv de masă lemnoasă. „Este o situaţie ciudată, dacă nu ridicolă, în care România, o ţară cu o suprafaţă mare de fond forestier devine importatoare de masă lemnoasă. Dincolo de exploatarea durabilă, trebuie să găsim soluţii eficiente de reducere a costurilor de exploatare, dar şi modalităţi de compensare a eventualelor pierderi. Nu în ultimul rând, este nevoie de soluţii pentru proprietarii care, de exemplu, sunt afectaţi de fenomene meteorologie sau calamităţi. De exemplu, în Germania sau alte state europene, proprietarii sunt compensaţi, iar lemnul din aceste state este mult mai ieftin, motiv pentru care apar preţurile de dumping. În aceste condiţii, mulţi procesatori din România apelează la import de masă lemnoasă. Balanţa comercială poate fi compensată prin tehnologii eficiente sau intervenţia statului în cazul calamităţilor”, a declarat ministrul.
Pe de altă parte, pentru a „armoniza” discrepanţa dintre „conservaţionşti” şi agenţii economici, ministrul a spus că cel mai important lucru este dialogul. „Rolul nostru, a ministerului este să aşezăm părţile la masa dialogului, să avem opiniile celor care vorbesc de o exploatare durabilă, dar şi a celor care susţin non-intervenţionismul. Aceste dezbateri trebuie să fie transparente, iar dacă vom face acest lucru vom ajunge la soluţii raţionale”, a mai spus ministrul.