Spaima Uber/Bolt. Şoferii, speriaţi de verificările ANAF

Şoferii Uber şi Bolt şi alte companii de ridesharing au luat cu asalt firmele specializate în întocmirea documentaţiilor necesare înfiinţării unui PFA, după ce inspectorii antifraudă a identificat un prejudiciu de 175 de milioane de lei adus bugetului de stat de 128 de companii de transport alternativ (ride-sharing).
Tot mai mulţi şoferi de transport alternativ părăsesc firmele la care activau, ca urmare a numeroaselor controale realizate de ANAF, în special după blocarea plăţilor de către direcţia Anti Fraudă, au informat marţi , 7 octombrie, reprezentanţii Pick,  platformă românească dedicată simplificării procesului de a deveni Persoană Fizică Autorizată (PFA) pentru şoferii de ride-hailing, precizând că numărul de şoferi care au trecut pe PFA este aproape egal cu numărul celor convertiţi în ultimele 9 luni.
„Pick a ajuns astfel deja la mii de şoferi convertiţi. Au venit către noi foarte mulţi şoferi care ne-au spus că îşi doresc să nu aibă dubii cu privire la legalitate, pentru a-şi putea continua activitatea. S-au săturat de instabilitatea unor firme a căror legalitate nu o pot verifica. Ei îşi fac treaba, dar nu ştiu dacă angajatorul lor şi-o face. Cu aplicaţia noastră pot să devină proprii lor angajaţi, să-şi maximizeze veniturile şi să aibă ei înşişi controlul activităţii pe care o desfăşoară pe Bolt. Pentru că mulţi care au venit către noi activează acolo, probabil ne-au găsit mai uşor pentru că suntem parteneri în programul lor de loialitate, Bolt Rewards”, a explicat Tudor Beiu, CEO Pick.

ANAF: „fraudă masivă” la firme româneşti de ridesharing 
ANAF-ul s-a pus cu controalele pe firmele româneşti care fac transport alternativ prin intermediul aplicaţiilor de ridesharing. „Peste 35 de milioane de euro (175 de milioane de lei) reprezintă prejudiciul adus bugetului de stat de 128 de companii de transport alternativ (ride-sharing), care funcţionau la negru”, susţine Fiscul, într-un comunicat de presă.
Presupusa fraudă a fost descoperită în urma unei acţiuni de control la nivel naţional demarată de Direcţia Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) derulată în cursul săptămânii trecute. Operaţiunea ANAF, iniţiată pe 29 septembrie, a vizat descoperirea de practici evazioniste, precum plata la negru a salariilor şoferilor şi nedeclararea veniturilor. 
Pentru toată suma imputată firmelor, de 175 milioane lei, s-au instituit măsuri asigurătorii pe activele patrimoniale ale societăţilor, conturi bancare şi a sumelor urmăribile.   

Cum funcţiona schema
Controalele au fost demarate ca urmare a unor analize de risc realizate în luna septembrie 2025, care au semnalat un „risc fiscal major” în rândul operatorilor de transport alternativ, precizează acum ANAF. Fiscul acuză că majoritatea firmelor româneşti de transport vizate de acest control operau astfel: 
- Contracte de comodat fictive: Şoferii transmiteau autoturismele personale cu titlu gratuit (contract de comodat n.r.) către societatea-operator, formalizând astfel înscrierea pe platforme.  
-  Plată la negru şi nedeclararea veniturilor: După ce încasau sumele de la platformele de ridesharing, companiile opreau un comision de până la 15%, restul banilor fiind transferaţi şoferilor, de cele mai multe ori în numerar, fără a fi fiscalizaţi.    
- Muncă la negru/ subdeclarată: Majoritatea şoferilor care prestau servicii în cadrul acestor societăţi fie nu erau angajaţi cu forme legale, fie erau angajaţi cu normă de timp parţială, iar pentru aceştia nu erau declarate şi achitate contribuţiile datorate bugetului de stat.  
- Omisiunea înregistrării: Reprezentanţii societăţilor nu înregistrau în evidenţa contabilă şi nu declarau administraţiei fiscale veniturile impozabile, cauzând direct prejudiciul bugetar. 

Fără casă de marcat:  1,1 milioane de lei confiscaţi  
Controalele au scos la iveală şi „nerespectarea obligaţiei de a dota maşinile cu aparate de marcat electronice fiscale, deşi se încasau curse în numerar”, mai susţine ANAF.    
Într-una dintre situaţiile investigate, a fost identificată o flotă de 230 de autovehicule fără case de marcat.  Sancţiunile aplicate au inclus: amendă contravenţională, confiscarea sumei de 1,1 milioane de lei, suspendarea activităţii de ride-sharing a autoturismelor respective până la dotarea cu aparate fiscale. 

Cum îi prinde
Din anul 2025, Ministerul Finanţelor a introdus un nou instrument legislativ: declaraţia informativă D397, pe care o depun la ANAF marile platforme de ridesharing care operează în România, ca Uber şi Bolt.  Platformele de transport alternativ sunt obligate să transmită periodic date direct către Fisc.