Curs BNR

1 EUR = 4.9477 RON

1 USD = 4.7247 RON

1 GBP = 5.8810 RON

1 XAU = 277.4951 RON

1 AED = 1.2863 RON

1 AUD = 3.3196 RON

1 BGN = 2.5297 RON

1 BRL = 0.9335 RON

1 CAD = 3.6853 RON

1 CHF = 4.7380 RON

1 CNY = 0.6999 RON

1 CZK = 0.2002 RON

1 DKK = 0.6649 RON

1 EGP = 0.2586 RON

1 HUF = 1.2761 RON

1 INR = 0.0609 RON

1 JPY = 3.6529 RON

1 KRW = 0.3714 RON

1 MDL = 0.2493 RON

1 MXN = 0.2362 RON

1 NOK = 0.4874 RON

1 NZD = 3.0037 RON

1 PLN = 1.0627 RON

1 RSD = 0.0421 RON

1 RUB = 0.0733 RON

1 SEK = 0.4745 RON

1 TRY = 0.2976 RON

1 UAH = 0.1599 RON

1 XDR = 6.3176 RON

1 ZAR = 0.2938 RON

Editia 7698 - 18 mai 01:28

Soluţia va fi Măieruş?

Autor: Radu COLŢEA

Publicat la 13 mai 2022

Încă o variantă pentru o investiţie necesară gestionării deşeurilor în zona Braşovului . La 3 Km de Măieruş s-ar putea construi o staţie de sortare şi transfer

Soluţia va fi Măieruş?

Măieruş - locaţia identificată

 Identificarea unui teren pentru realizarea unei staţii de sortare şi transfer – în cadrul Sistemului Integrat de Management al Deşeurilor (SMID) - unde deşeurile din zona municipiului Braşov să fie selectate, astfel încât la depozit să ajungă o cantitate cât mai mică de deşeuri este o adevărată provocare pentru Consiliul Judeţean (CJ) Braşov. Căutarea unor amplasamente potrivite a început în urmă cu mai mulţi şi, de atunci, au fost analizate numeroase variante. La unele s-a renunţat pentru că nu respectau toate criteriile, iar la altele, pentru că locuitorii au spus că nu sunt de acord, cel mai elocvent caz în acest sens fiind Prejmerul.
În acest moment, pentru realizarea acestei investiţii sunt în analiză trei terenuri, unul în vecinătatea localităţii Budila, unul în apropiere Crizbav, iar un al treilea la 3 kilometri de Măieruş. De altfel, a declarat vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov Szenner Zoltan, terenul de la Măieruş respectă toate condiţiile stabilite pentru o astfel de investiţie. „Terenul are o suprafaţă de aproximativ 10 hectare şi este la mare distanţă de zonele locuite, mai exact la peste 3 km de Măieruş şi la aproximativ 2 km distanţă de drumul DN 13 şi la mai puţin de 30 de kilometri de Braşov. De asemenea, este într-o vale, ceea ce înseamnă că această construcţie nu va fi vizibilă”, a explicat vicepreşedintele CJ.

Proprietarii încearcă să speculeze situaţia
Terenul de la Măieruş are proprietari privaţi, iar administraţia judeţeană a început deja discuţiile cu deţinătorii, pentru cumpăra parcelele. Aceste negocieri nu sunt simple, reprezentantul administraţiei judeţene afirmând că, în momentul în care află că autorităţile locale sunt cele care vor să cumpere, proprietarii încearcă să speculeze situaţia şi să ceară un preţ cât mai mare.
La această strategie – achiziţionarea de terenuri private – Consiliul Judeţean Braşov a apelat pentru că nu are în proprietate o suprafaţă care să respecte toate criteriile. De asemenea, administraţia judeţeană braşoveană a apelat şi la primării, însă autorităţile locale, la fel, nu aveau terenuri care să respecte condiţiile.
Pe de altă parte, terenul în cauză nu beneficiază de utilităţi. În cazul în care se va decide că acest teren este cel mai potrivit dintre cele trei, în urma unor studii de specialitate, va fi nevoie şi de investiţii în reţeaua de utilităţi.

Primarii, între ciocan şi nicovală
Pe de altă parte, reprezentantul Consiliului Judeţean Braşov a susţine că pentru astfel de investiţii este destul de dificil de obţinut acordul primarilor. Problema deşeurilor este un subiect delicat. La nivel declarativ, toţi oamenii spun că sunt de acord, însă, dacă se pune problema ca o investiţie să fie în localitatea lor situaţia se schimbă. Ba mai mult, problema investiţiilor în managementul deşeurilor a fost foarte mult politizată. „Dacă un primar spunea că este de acord, consilierii locali din opoziţie mobilizau oamenii împotriva acestei investiţii şi, implicit, a primarului”, a spus viceprimarul Consiliului Judeţean Braşov.
Pentru realizarea unei staţii de sortare şi transfer, chiar dacă este vorba de o investiţie pe teren privat, este nevoie de o hotărâre a Consiliului Local, iniţiată de primar.

Pentru staţii de transfer la Rupea şi Părău s-au identificat terenuri
Tot în SMID sunt incluse centre de aport voluntar (unde oamenii pot arunca molozul sau mobila), iar pentru aceste investiţii au fost puse la dispoziţie terenuri de către primăriile şi consiliile locale din Râşnov, Codlea, Zărneşti, iar autorităţile locale sunt în curs de finalizare a procedurilor. Sunt prevăzute şi două centre de aport voluntar în municipiul Braşov, însă, până acum, primăria nu a pus la dispoziţia Consiliului Judeţean amplasamentele.
Totodată, în SMID este inclusă o staţie de sortare şi transfer pentru zona Făgăraş (care se va construi pe teritoriul administrativ al comunei Părău), dar şi una pentru zona Rupea (pe teritoriul administrativ al oraşului Rupea, autorităţile locale fiind de acord să „primească” investiţia).
Sistemul Integrat de Management al Deşeurilor este realizat de Consiliul Judeţean Braşov, cu sprijinul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară ADI „ISO Mediu” Braşov (din care fac parte toate primăriile din judeţ şi Consiliul Judeţean). Pentru finanţarea investiţiilor din SMID administraţia judeţeană vrea să obţină o finanţare europeană.
 


 

+1 -0

Comentarii

nu este nici un comentariu

Adaugă un comentariu

(nu va aparea pe site)
loading

Din aceeași categorie

banner promotionalbanner promotionalbanner promotional