„Soluţia Dragnea” versus „Soluţia Ponta” în criza de la TVR

Ca să demonstreze că-şi ia rolul în serios, Dragnea l-a şi atenţionat pe Ponta că rectificarea bugetară ar fi trebuit discutată mai întâi la partid, înainte de a fi anunţată. Zice el, cu schepsis: „PSD sprijină acţiunile Guvernului şi pentru asta este bine să fie informat!” Lucru pe care, în virtutea practicii, Ponta l-a cam uitat. Probabil că nu realizează încă faptul că se află într-o nouă paradigmă şi că lucrurile vor funcţiona altfel decât până acum. În sensul că nu va mai putea lua decizii cum îl taie capul, pe moment. Va trebui să ţină cont de forţa politică care îl susţine şi care nu mai depinde de el.

O primă opinie care îl diferenţiază pe actualul preşedinte al PSD - fie el şi interimar - de fostul preşedinte este cea referitoare la TVR. Ponta a făcut din relaţia sa cu postul public un fel de joc de poker. După ce l-a acceptat pe Tănase ca preşedinte, la propunerea PNL, în virtutea frăţiei USL-iste, s-a detaşat de acesta şi de postul public pe măsură ce interesele îi erau mai prompt şi mai bine servite de canalele private, ale prietenilor. S-a ajuns în situaţia ca premierul să refuze sau să evite prezenţele pe acest post fără să dea explicaţii. Mai mult, în campania electorală a ignorat pur şi simplu TVR-ul, în ciuda faptului că acesta reprezintă relaţia cu majoritatea profundă a electoratului. Aceeaşi greşeală a făcut-o şi Iohannis, care a preferat şi el să fie pus în dificultate pe la posturile mogulilor, atitudine pe care a continuat să o afişeze şi după ce a devenit preşedinte. Suntem în situaţia cu totul şi cu totul anormală ca cei mai importanţi lideri politici ai momentului să-şi transmită mesajele prin Facebook - devenit un soi de tribună neoficială - şi nu prin mijloacele de comunicare ale statului - TVR, Radio Romania sau ROMPRES (ignorat sistematic în favoarea Mediafax-ului lui Sârbu). În cazul TVR-ului, condiţia sa actuală este rezultatul refuzului partizanatului politic - lucru mai mult decât evident în ultima campanie electorală - şi echidistanţei manifestate ulterior. O atitudine care nu i-a adus însă susţinere din nici o direcţie, în ciuda problemelor grave cu care se confruntă, rezultat al ignorării lor de-a lungul ultimelor 4 sau 5 directorate. Ponta a preferat să facă din Tănase o ţintă, lansând un şantaj: cât timp e Tănase preşedinte, nu dăm bani nici pentru transmisiile CM şi nici pentru Liga Campionilor! Ba, mai mult, ANAF a şi blocat (la comandă!) costurile instituţiei, aducând-o la limita supravieţuirii.

Merită oare o reglare de conturi devenită personală, un asemenea tratament, aplicat indirect consumatorilor de produse media prin intermediul instituţiei de profil care aparţine statului?

Dragnea crede că nu. Şi, nu întâmplător, este una dintre primele probleme pe care le-a abordat în noua sa calitate. El spune, pe bună dreptate, că nu conducerea instituţiei este vinovată de situaţia în care s-a ajuns, ci Parlamentul care a ignorat semnalele că lucrurile nu merg bine şi că era necesară o intervenţie de ordin legislativ. Este limpede că povara pe care a pus-o în spinarea instituţiei aplicarea TVA-ului nu poate fi susţinută şi nici datoriile acumulate plătite. Schimbarea lui Tănase n-ar aduce nici o clarificare, de bine de rău acesta fiind primul dintre ultimii directori care a încercat să facă ceva, deşi nu s-a bucurat de sprijinul necesar. „Eu am spus - zice Dragnea - că urgent trebuie să se realizeze o analiză şi să se ia o decizie în privinţa televiziunii publice, situaţia actuală nemaiputând continua”. Cu alte cuvinte, Comisia de Specialitate din Parlament ar trebui să schimbe ţinta (care, la ordinele lui Ponta, era Tănase) şi să vizeze efectiv rezolvarea situaţiei de criză din instituţie. O criză care durează de nepermis de multă vreme.