Şoarecii născuţi din doi taţi

Foto: „EXIST, SUNT O DOVADĂ VIE!”: „Glamour”, o ediţie specială transgender. Logan Brown, 27 de ani, este bărbat trans şi a pozat pentru celebra revistă cu două săptămâni înainte să nască.

Oamenii de ştiinţă din Japonia spun că au reuşit să reproducă şoareci cu doi taţi, folosind ovule provenite din celule masculine. Deşi descoperirea ştiinţifică ar putea deschide calea pentru noi tratamente de fertilitate, experţii spun că este încă departe de a fi folosită la om.
Katsuhiko Hayashi, un renumit biolog de la Universitatea din Osaka, a declarat că echipa sa a folosit ingineria cromozomială pentru a reproduce şapte pui de şoarece „sănătoşi", salutând „primul caz de obţinere a unor ovocite (ovule) robuste de mamifere din celule masculine", informează France24.com.
Hayashi a făcut acest anunţ în cadrul celui de-al treilea Summit internaţional privind editarea genomului uman, desfăşurat la Institutul Francis Crick din Londra, la 8 martie, ceea ce a stârnit o avalanşă de entuziasm şi speculaţii cu privire la implicaţiile descoperirii pentru viitorul reproducerii umane.
Rezultatele studiului au fost trimise spre publicare în revista ştiinţifică „Nature". Dacă vor fi confirmate, acestea ar marca o „mică revoluţie", a declarat dr. Nitzan Gonen, şeful Laboratorului de determinare a sexului de la Universitatea Bar-Ilan din Israel, din Tel Aviv.
Biologii şi geneticienii lucrează la această performanţă de mai bine de un deceniu, în speranţa de a dezvolta noi tratamente pentru formele severe de infertilitate sau chiar de a permite crearea de embrioni monoparentali.
Descoperirea din Japonia ridică, de asemenea, perspectiva ca, în viitor, cuplurile de acelaşi sex să poată avea împreună un copil biologic, deşi experţii avertizează că mai rămân o serie de obstacole înainte de saltul din laborator în clinică.

Oul unui tată
Abordarea lui Hayashi în ceea ce priveşte ingineria cromozomială implică un amestec subtil de selecţie naturală şi manipulare umană.
Echipa sa a reuşit să reprogrameze celulele de la şoareci masculi astfel încât aceştia să îşi piardă cromozomul Y - un marker masculin - şi să dezvolte un al doilea cromozom X pentru a asigura contribuţia feminină XX.
„Unele celule stem îşi pierd spontan cromozomul Y, în timp ce altele pot dobândi un al doilea cromozom X din cauza unor malformaţii sau erori pe care oamenii de ştiinţă încearcă să le stimuleze prin adăugarea unei anumite molecule", a explicat Gonen.
Ovulele rezultate au fost apoi fertilizate cu spermă de şoarece şi transferate în uterul unor femele surogat.
Deşi tehnica se bazează încă pe şoareci femele surogat, „acest lucru se datorează doar faptului că oamenii de ştiinţă nu au dezvoltat încă un uter artificial care să asigure dezvoltarea corectă a embrionilor în laborator", a declarat Robin Lovell-Badge, biolog şi genetician la Institutul Francis Crick.
Spre deosebire de cei doi taţi, mama surogat nu are nicio legătură genetică cu embrionii de şoareci.

Rata scăzută de succes
Deşi „promiţătoare şi extrem de interesantă", abordarea echipei japoneze este încă supusă unor limitări, a avertizat Lovell-Badge.
După propria recunoaştere a lui Hayashi, tehnica are o rată de succes scăzută, cu doar şapte şoareci născuţi din cei 630 de embrioni implantaţi într-o femelă de şoarece - deşi toţi cei şapte pui de şoarece s-au dezvoltat în urmaşi sănătoşi şi fertili.
„Producerea gameţilor (celule reproductive masculine sau feminine) este un proces foarte lung şi complex. Nu ştim cum să îl replicăm perfect in vitro", a declarat Gonen.
În plus, potrivit lui Lovell-Badge, „ovulele produse în laborator prin această metodă sunt de o calitate mai slabă decât cele formate în mod natural", ceea ce duce la un număr redus de embrioni viabili.
Ambii experţi au fost de acord că tehnica este încă departe de a fi folosită de oameni, citând o serie de obstacole.
„Tehnologia folosită în acest caz pentru a transforma o celulă stem masculină de şoarece într-un ovocit nu a fost încă stăpânită pentru oameni", a declarat Lovell-Badge, adăugând că procesul ar dura, de asemenea, mult mai mult timp.
„Integritatea eşantioanelor ar trebui să fie păstrată în laboratoare pentru o perioadă mult mai lungă de timp, crescând astfel riscul de accidente", a adăugat el, subliniind o „provocare tehnică de o cu totul altă amploare".

Obstacole etice
Ramificaţiile etice ale descoperirii lui Hayashi vor stârni, de asemenea, cu siguranţă, dezbateri.
Când a fost întrebat dacă tehnica sa va permite într-o zi ca doi bărbaţi să aibă un copil, el a răspuns: „Aceasta nu este doar o întrebare pentru programul ştiinţific, ci şi pentru [societate]". „Vom avea nevoie de timp pentru a reflecta asupra argumentelor prezentate pentru a justifica această tehnologie", a declarat Lovell-Badge, care a jucat un rol proeminent în dezbaterile privind aplicarea responsabilă şi etică a cercetării pe celule stem. Rolul femeilor în acest proces va stârni, de asemenea, controverse, maternitatea surogat fiind deja o problemă care provoacă diviziuni în ţări din întreaga lume. Faptul că tehnica lui Hayashi nu a funcţionat încă folosind celule provenite de la două mame reprezintă un alt punct nevralgic.
„Ştim, mai mult sau mai puţin, cum să creăm ovule dintr-o celulă stem masculină, dar nimeni nu a reuşit să producă spermă dintr-o celulă stem feminină", a declarat Gonen, al cărui laborator a efectuat cercetări în acest domeniu.
Ea crede că va mai dura „încă un deceniu sau două" până când noua tehnică va fi aplicată la om. Chiar şi atunci, este mai probabil ca aceasta să fie folosită în cazuri considerate mai puţin sensibile, cum ar fi tratarea infertilităţii.
Printre viitorii pacienţi s-ar putea număra şi supravieţuitori ai cancerului, a precizat Lovell-Badge. „De exemplu, copiii care au învins leucemia, dar a căror rată de fertilitate a fost afectată de chimioterapie sau radioterapie".
Gonen a declarat că ingineria cromozomială ar putea deveni, de asemenea, un schimbător de joc pentru cuplurile care aleg să aibă copii la o vârstă mai înaintată, când „calitatea celulelor lor reproductive s-a deteriorat".