SMID, etapa lămuririlor în Părău: „Oamenii se temeau că în comună va fi o groapă de gunoi”

Consiliul Judeţean Braşov încearcă de mai mulţi ani să implementeze în judeţ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor, proiect ce include investiţii ce permit o gestionare eficientă a deşeurilor în judeţ. Investiţiile sunt estimate la 792.562.684 lei, cu tot cu TVA, iar pentru finanţarea lucrărilor, Consiliul Judeţean Braşov va depune o cerere de finanţare nerambursabilă prin Programul Dezvoltare Durabilă 2021-2027. Cele mai importante investiţii incluse în proiect vor fi realizate la Măieruş (o instalaţie integrată de tratare a deşeurilor ce va dezervi zona de sud a judeţului), Părău (un centru de sortare şi pregătire a deşeurilor pentru zona Făgăraş) şi Rupea (o staţie de transfer).

O maşină de gunoi – 18 tone. Una de ciment – 40 
Identificarea amplasamentelor a fost cea mai dificilă sarcină a autorităţilor judeţene, care au analizat mai multe variante şi s-au lovit de numeroase refuzuri. Chiar şi după ce au fost stabilite amplasamentele, au apărut discuţii. De exemplu, la Părău, autorităţile au avut mult de lucru în a-i convinge pe oameni că amenajarea centrului de sortare şi pregătire a deşeurilor nu le pune viaţa în pericol şi că este o investiţie utilă şi necesară. Printre altele, în comună a circulat informaţia că va fi un lung şir de maşini care „ne vor distruge drumurile şi casele”. „Transportul deşeurilor se va realiza pe drumurile naţionale şi judeţene, iar pentru accesul la teren, Consiliul Judeţean va realiza un drum nou de acces. Greutatea maximă autorizată a unei autogunoiere încărcate este de 13-18 tone, care este mult mai mică decât greutatea de 40 tone a autocamioanelor sau a camioanelor de transport ciment care tranzitează frecvent acest drum (DN 1S, Şercaia – Hoghiz, n.r.)”, le-a explicat oamenilor primarul comunei, Ovidiu Ovesea.
De asemenea, autorităţile locale le-a spus locuitorilor din comună că nu este vorba de o groapă de gunoi, ci de un centru în care deşerile sunt aduse, sortate, apoi sunt predate operatorilor care se ocupă de reciclare, iar cele care nu pot fi valorificate sunt duse la depozitul ecologic de deşeuri din Braşov.

În 2022, nicio unitate teritorial administrativă din judeţ nu şi-a atins ţintele de reciclare
„Anul trecut niciun municipiu, oraş sau comună din judeţul Braşov nu şi-a îndeplinit ţintele de reciclare. Atingerea acestor obiective va fi  posibilă doar prin realizarea unor investiţii în tehnologii moderne de sortare, tratare, compostare a deşeurilor, care să permită reciclarea şi valorificarea celei mai mari părţi din deşeuri – şi exact asta va face pentru noi proiectul Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor, pe care îl derulează Consiliul Judeţean”, a mai argumentat edilul.
Situaţia de la Părău nu este una singulară. De altfel, din cauza opoziţiei localnicilor, administraţia judeţeană a renunţat la proiectul centrului de management integrat al deşeurilor de la Prejmer şi a identificat, ulterior, amplasamentul de la Măieruş. Acest lucru a consumat mult timp şi a avut ca principal efect schimbarea strategiei de accesare a banilor europeni, pentru că administraţia judeţeană nu a mai putut cere o finanţare în ciclul bugetar european 2014 – 2020, aşa cum plănuise iniţial.
Proiectul Sistemul Integrat de Management al deşeurilor este implementat de Consiliul Judeţean Braşov, în parteneriat cu Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „ISO Mediu” Braşov (structură asociativă din care fac parte toate primăriile din judeţul Braşov).