Slow Food are un scop: salvarea de la uitare a produselor tradiționale

În fiecare ultim sfârșit de săptămână, lângă Biblioteca Județeană „G. Barițiu” poate fi vizitat Târgul Slow Food, de unde pot fi cumpărate produse alimentare direct de la producători. Din luna aprilie, în Brașov a început să fie organizat Târgul Slow Food, care aduce în atenția consumatorilor produsele tradiționale. Cel care coordonează conceputul Slow Food la Brașov este Bert Reinders, un olandez îndrăgostit de România și mai ales de mâncărurile de aici. Și pentru că a văzut că există și în România pericolul ca mâncarea fast food să distrugă mâncarea tradițională și sănătoasă, împreună cu câțiva prieteni, a demarat proiectul Slow Food. În principal, este vorba de organizarea Târgului Slow Food, unde pot găsite produse tradiționale cum ar fi brânză de burduf de la Fundata, brânză de capră de la Critz, cozonaci și pâine de la Drăguș, gemuri și murături de la Saschiz, Mureș, păstrăv în cetină de la Berivoi, magiun de Topoloveni, palincă de Zalău, mezeluri de casă de la Codlea, carmangerie tradițională de la Șercaia, turtă dulce de la Odorheiu Secuiesc, lebervust de la Brașov și alte asemenea produse. Olandez românizat Bert Reinders (foto stânga) este un olandez specialist în domeniul agriculturii, pe ramura zootehniei. „Am crescut la ferma bunicului meu și am mâncat de mic produse făcute în casă. Am venit în România pentru prima oară în urmă cu 12 ani pentru un proiect legat de industria laptelui. Am văzut aici potențialul agricol pe care îl aveți. Iar apoi am venit tot mai des. De ceva vreme, m-am mutat în România, m-am căsătorit cu o româncă și stăm în comuna Budila. În tot acest timp, am văzut aici produse tradiționale cu care am crescut la ferma bunicului meu. Adică, slănină, gemuri și alte produse alimentare naturale. În Olanda, din păcate, fast-food-ul a cam acoperit acest segment alimentar. Este foarte mare păcat. Și acum văd direcția proastă în care merge România. Dacă nu suntem atenți, vor dispărea și aici aceste produse tradiționale și sănătoase. Apar tot timpul produse cu gusturi asemănătoare, dar nu sunt produse naturale”, ne-a povestit Bert Reinders. Astfel, anul trecut s-a gândit să înceapă și aici proiectul care se derulează la nivel mondial, adică Slow Food. „Aveam un prieten englez, care se ocupă acum cu producerea gemurilor în stil tradițional în comuna Saschiz, județul Mureș. Am discutat că el să facem Slow Food și în România. Acum există conviviumuri în Brașov, Turda, Cluj, Târnava Mare și București”. „Târgurile Slow Food au început acum doi ani, în București, în curtea Muzeului Țăranului Român”, mai spune olandezul gurmand. Slow Food Brașov are nevoie de membri pasionați de ecologie și mâncare tradițională Pentru a crea o organizație națio-nală în acest domeniu este nevoie de 1.000 de membri. În România nu sunt încă atâția membri. La nivelul județului Brașov există doar 10 membri, toți consumatori. „Acest conviviumuri au un rol pur social și sunt axate pe domeniile culinar și ecologic. Ideea de bază a acestor conviviumuri se referă la interacțiunea directă între producători și consumatori”, explică Bert Reinders. La Brașov, „filiala” a fost organizată în toamna anului 2008, iar primul târg a avut loc în luna aprilie 2009. Acțiunile celor care au constituit Slow Food Brașov nu se rezumă doar la organizarea târgurilor de produse tradiționale, ci și la alte proiecte în domeniu. Astfel, la începutul acestui an a fost organizată o demonstrație culinară. Pentru acest eveniment a fost adus un bucătar olandez care a preparat mâncăruri olandeze și mâncăruri combinate – române și olandeze. „Am prezentat atunci organizația Slow Food Olanda și produsele tradiționale olandeze și românești. Printre produsele românești se numără brânza de burduf, gemurișe, cârnații și trufele. O altă acțiune a fost prezentarea conceptului de Slow Food copiilor din Bran. Am vrut să le arătăm ce comoară există în bucătăria de la sate”, spune Bert Reinders. În rest, membrii Slow Food Brașov îi ajută pe producători și cum să își prezinte marfa și le solicită să vină cu produse noi, pentru a diversifica piața. Târgul Slow Food de Produse Tradiționale se organizează deocamdată doar în Brașov și în București, urmând ca în scurt timp să fie organizat și în Cluj Napoca. La Brașov, Târgul de Produse Tradiționale are loc în fiecare ultim sfârșit de săptămână din lună, pe platoul din spatele Bibliotecii Județene „G. Barițiu”. „Cred că acest proiect va avea continuitate la Brașov, mai ales că avem o colaborare foarte bună cu autoritățile. Încep să vină producători de produse tradiționale să se intereseze și care vor să participe la acest târg. Printre solicitările primite, una a venit de la o doamnă care produce suc din mere și ulei din nuci prin presare la rece”, a încheiat Bert Reinders.