Siturile „Natura 2000”, uitate de Guvern

Încă de mici învăţăm că avem o ţară frumoasă şi bogată. Ce uită să ne înveţe programele şcolare este faptul că, dacă nu vom avea grijă de ţara noastră, copiii noştri nu vor mai putea auzi aceleaşi lucruri frumoase despre România în primii ani de şcoală. Siturile „Natura 2000” ocupă aproape un sfert din suprafaţa României - mai exact 23% - însă vor primi de la Guvern doar 6 milioane de lei în 2014! Asta în ciuda faptului că ţara noastră a comunicat oficial către Uniunea Europeană costuri de minim 412 milioane de euro anual pentru administrarea acestor bogăţii ale naturii. Asociaţiile ecologiste s-au grupat într-o coaliţie care face demersuri pentru ca statul să aloce mai mulţi bani habitatelor naturale de importanţă internaţională. „Noi, Coaliţia Natura 2000, am reclamat faptul că, în proiectul de hotărâre pentru aprobarea bugetului administraţiei fondului de mediu pe 2015, programul pentru arii protejate este finanţat doar cu 6 milioane de lei. Banii sunt insuficienţi şi problema este că, în ultimii ani, deşi au fost alocaţi bani, nu au fost lansate linii de finanţare pentru a se putea depune proiecte”, a precizat Luminiţa Tănasie (foto), director executiv, Coaliţia Natura 2000 România. 

Braşovul este unul din judeţele extrem de bogate în arii de acest fel, iar în apropierea municipiului se regăsesc mai multe arii protejate „Sit Natura 2000”. „Cel mai aproape de Braşov sunt două situri «Natura 2000» mai mici, Dumbrăviţa şi Măgura Codlei, care, amândouă, sunt declarate arii protejate pentru conservarea unor specii de păsări. Relativ aproape de Braşov este un Sit «Natura 2000» mare - Podişul Hârtibaciului - care este cel mai mare din România, după Rezervaţia Biosferei Delta Dunării”, a mai explicat Luminiţa Tănasie. 

Conform OUG 57/2007, resursele financiare necesare bunei administrări a ariilor naturale protejate de interes internaţional, comunitar şi naţional se asigură din bugetul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor. Tot o lege recunoaşte ariile naturale protejate ca fiind bunuri de interes naţional şi sunt date spre administrare către Regia Naţională a Pădurilor, organizaţii neguvernamentale, consilii judeţene şi societăţi comerciale. În prezent sunt 287de administraţii şi custozi care depun eforturi foarte mari pentru a găsi surse de finanţare şi a asigura fondurile minime necesare pentru managementul acestor zone. România este de mai mulţi ani singura ţară din Uniunea Europeană care nu are o linie bugetară la nivel naţional pentru finanţarea managementului ariilor naturale protejate.