Situaţia ucrainenilor la doi ani de război

La doi ani de la invazia Federaţiei Ruse în Ucraina, refugiaţii ucraineni din ţara noastră se confruntă cu mai multe probleme. Cea mai mare rămâne limba, una dificilă pentru un vorbitor de limbă slavă, dar există şi altele care şi-ar putea găsi mai uşor rezolvare. Organizaţia „Salvaţi Copiii” derulează un program prin care să-i ajute pe micii refugiaţi să se integreze. Pentru aceasta a realizat o anchetă cu întrebări atât pentru copii, cât şi pentru adulţi.
În evidenţă ies cazurile celor cu maşini de lux, însă 74% dintre ucraineni spun că nu îşi pot acoperi cheltuielile legate de chirie şi întreţinere, 54% se nu au suficienţi bani pentru vizitele la medic şi plata medicamentelor, iar 32% se descurcă greu chiar şi cu mâncarea. Copiii se confruntă cu probleme specifice lor, în special legate de educaţie.
„Cei mai mulţi refugiaţi din Ucraina - 74% - spun că au dificultăţi frecvente legate de plata chiriei şi a utilităţilor, 54% de vizite la doctor şi achiziţia de medicamente; 37% dintre părinţii ucraineni afirmă că serviciile medicale din România le sunt accesibile, 45% spun că sunt dificil de accesat, 6% că nu au deloc acces; 34% dintre copiii ucraineni au nevoie de sprijin pentru învăţarea limbii române; 62% dintre refugiaţii intervievaţi nu erau angajaţi la momentul aplicării chestionarului, principalul obstacol fiind cel lingvistic”, a arătat Lavinia Varodi, manager de programe Salvaţi Copiii.
În urma desfăşurării acestor focus grupuri, cei de la Salvaţi Copii scot în evidenţă câteva nevoi importante: facilitarea accesului la educaţie (prin cursuri intensive de limba română, eventual cu burse/ campanii de conştientizare şi acceptare a necesităţii de integrare pentru reducerea riscului de bullying in şcoală (campanii pentru cetăţenii români); crearea unor oportunităţi pentru a facilita accesul la activităţile sportive, pregătirea sportivilor de performanţă; transport gratuit pentru copiii ucraineni, la fel ca şi pentru cei români; facilitarea accesului la serviciile medicale prin informarea medicilor de familie în primul rând (încă nu este cunoscută procedura de înscriere pe platformă pentru a configura statutul de asigurat).
Pentru că unii refugiaţi părăsesc România şi se îndreaptă spre alte ţări, iar alţi refugiaţi sosesc în fiecare zi, numărul lor variază de la o zi la alta, iar în judeţe este şi mai dificil de estimat. La 19 februarie, în România se aflau peste 78.000 de refugiaţi din Ucraina, iar numărul lor se învârte în jurul acestei cifre.