Sistemul dual de învăţământ se extinde şi la Colegiul Maria Baiulescu

Reprezentanţii principalilor operatori din domeniul HoReCa din Braşov, ai Camerei de Comerţ şi Industrie Braşov, ai Ministerului Educaţiei, ai Inspectoratului Şcolar al Judeţului Braşov, ai Federaţiei Industriei Hotelierie din România, precum şi ai Colegiului Tehnic Maria Baiulescu, s-au reunit ieri, la sediul unităţii de învăţământ, pentru a pune la punct detaliile privind înfiinţarea a trei clase de profesionale în domeniul turism-alimentaţie publică la colegiul amintit. Aceste clase, a anunţat organizatorul evenimentului, consilierul local Cristian Macedonschi, urmează a  funcţiona în sistem dual după model german, având în vedere succesul înregistrat de Şcoala Profesională Germană Kronstadt. El a precizat că pentru acest an şcolar se doreşte înfiinţarea la Colegiul Tehnic Maria Baiulescu a trei clase profesionale, una pentru calificarea în meseria de bucătar, alta pentru calificarea în meseria de ospătar, iar a treia pentru calificarea în meseria de cameristă. „Este un prim pas, pentru că, având în vedere numărul mare de solicitări din partea agenţilor economici din domeniul industriei turismului din Braşov, precum şi disponibilitatea acestora în susţinerea proiectului, în anii următori este posibil ca numărul de clase să crească”, a explicat Macedonschi.
De altfel, dorinţa de implicare a agenţilor economici în acest domeniu a fost apreciată de inspectorul general adjunct al judeţului Braşov, Mirela Blemovici, care a afirmat că „fără implicarea agenţilor economici, nu se poate dezvolta acest gen de învăţământ. Este important ca imaginea şcolii profesionale să fie promovată, atât în Braşov, cât şi în alte judeţe”.

Cereri pentru 63 de bucătari, 59 de ospătari şi 43 de cameriste
Colegiul Maria Baiulescu din Braşov are deja experienţă în calificarea tinerilor în meserii din domeniul HoReCa. „În urmă cu doi ani, am înfiinţat o clasă în domeniul turism alimentaţie publică, în activitatea de formare implicându-se cei doi agenţi economici din Braşov, Hotel Kolping şi Hotel Kronwell. În momentul de faţă, pentru specializările din acest domeniu, dispunem de două săli pentru alimentaţie publică, una de servire şi un mini-laborator de alimentaţie. La întâlnirea de astăzi (ieri-n.r.) au participat reprezenentanţi de la aproximativ 22 de firme din domeniul hotelier şi alimentaţie publică, care, deocamdată verbal, au solicitat un total 165 de locuri, dintre care 63 pentru calificarea în meseria de bucătar, 59 pentru meseria de ospătar  şi 43 pentru calificarea în meseria de lucrător hotelier (cameriste – n.r.). Urmează ca până în data de 12 ianuarie aceştia să ne transmită şi solicitările scrise în acest sens, după care vom depune la Inspectoratul Şcolar al Judeţului Braşov documentaţia privind planul de şcolarizare pentru anul şcolar 2017-2018. Este vorba de clase de şcoală profesională, pentru că în momentul de faţă nu este aprobată metodologia privind desfăşurarea învăţământului dual”, a explicat directorul Colegiului Tehnic Maria Baiulescu, Lavinia Butnariu. Ea a afirmat că cifrele de şcolarizare pentru anul şcolar care va începe în toamnă vor fi supuse analizei Consiliului Local de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic din cadrul Inspectoratului Şcolar al Judeţului Braşov, apoi aprobării Consiliului de Administraţie al IŞJ, după care documentaţia va fi transmisă Ministerului Educaţiei spre aprobare.
Potrivit reglementărilor în vigoare, o clasă profesională trebuie să aibă minim 20 de elevi şi maxim 30.

Reglementările privind învăţământul dual ar putea fi aprobate în scurt timp
Coordonatorul pentru Regiunea Centru a Centrului Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic (CNDIPT) din cadrul Ministerului Educaţiei,  Gabriel Radu, a precizat că a fost adoptată Ordonanţa de Urgenţă privind învăţământul dual, dar mai trebuie aprobată metodologia specifică în acest sens. „În şedinţa de Guvern din cursul acestei săptămâni ar trebui să se definitiveze organizarea Ministerului Educaţiei, după care se poate supune aprobării metodologia privind învăţământul dual”, a declarat reprezentantul Ministerului Educaţiei. El a precizat că, şi potrivit metodologiei aflate în stadiul de proiect, încă nu se poate vorbi despre un sistem dual „pur”, există câteva constrângeri: „noi ne adresăm elevilor care au terminat ciclul gimnazial, aceştia fiind încă în perioada de 10 ani în care învăţământul este obligatoriu. În aceste condiţii apare o constrângere, pentru că nu se poate încheia un contract de ucenicie, ci doar unul de practică. În statele în care acest sistem este consacrat, această formă de învăţământ începe după ce se termină învăţământul obligatoriu”. Pe de altă parte, el prezentat şi câteva prevederi ale metodologiei privind sistemul dual, precizând că în unele situaţii s-au folosit măsuri aplicate la Şcoala Profesională Kronstadt. „Un aspect important în ceea ce priveşte sistemul dual este că din Consiliile de Administraţie ale şcolilor fac parte reprezentanţi ai agenţilor economici, care sunt implicaţi în proiect, ai părinţilor, ai consiliilor locale şi primăriilor”. În ceea ce priveşte activitatea educaţională, el a afirmat că în proiectul metodologiei se prevede ca, în primul an, practica de specialitate să aibă o pondere de 20%, în al doilea an de 58%, iar în al treilea an de 72%.
Pe de altă parte, sistemul dual presupune şi unele obligaţii din partea agenţilor economici care, pentru fiecare elev pe care îl formează trebuie să asigure o bursă egală cu cea primită de tinerii care urmează cursurile şcolilor profesionale, care acum este de 200 de lei/lună. Radu Gabriel a mai spus că, deocamdată, cele trei clase noi de la Colegiul Tehnic Maria Baiulescu vor fi în sistemul şcolilor profesionale, urmând a fi transformate în clase „duale” după ce vor intra în vigoare reglementările legale.
O concluzie a participanţilor la evenimentul de ieri este că Braşovul, care de ani de zile este lancea turismului românesc, fiind o destinaţie a celor patru anotimpuri, fără sezonalitate, are nevoie mai mult decât oricând de o şcoală de formare profesională, care să corespundă atât cererii, cât şi exigenţei cerută de agenţii economici din domeniu. O astfel de formare profesională se poate realiza numai într-un parteneriat public-privat în care toţi actorii să colaboreze în pregătirea tinerilor specialişti din domeniu.