„Sistemul antibalistic din România nu poate contracara un atac al Rusiei”

Instalaţia antirachetă din România, integrată zilele trecute în sistemul antibalistic al NATO, are mai degrabă un rol simbolic, întrucât nu ar putea contracara un atac masiv al Rusiei, afirmă specialistul George Friedman. „Apărarea antirachetă în Europa a devenit mai degrabă un simbol politic decât o armă propriu-zisă. Eu aş spune că, dacă simbolurile politice contează, atunci instalaţia (din România - n.red.) îşi îndeplineşte funcţia, deoarece este greu să fie preconizat scopul militar al sistemului", afirmă George Friedman, fondatorul Institutului de analize Stratfor şi al publicaţiei Geopolitical Futures.
Elementele antirachetă din România au devenit operaţionale în decembrie 2015, dar au fost integrate zilele trecute în sistemul antibalistic al Alianţei Nord-Atlantice. „Sistemul este conceput pentru a bloca una sau un număr redus de rachete care ar viza o suprafaţă mare. Ar fi ineficient împotriva Rusiei, dacă această ţară ar lansa un atac nuclear asupra Europei, deoarece sistemul ar fi depăşit rapid printr-un număr relativ mic de rachete, şi ar fi total irelevant dacă ruşii ar lansa un atac masiv, un lucru pe care sigur l-ar putea face", explică Friedman într-un editorial publicat în revista Geopolitical Futures. „Iar dacă altă putere nucleară ar decide să lanseze un atac, probabil ar dispune de mai puţine rachete, astfel că sistemul ar putea fi eficient. Însă este neclar de ce o ţară cu un arsenal balistic relativ mic ar lansa un atac şi de ce ar viza Europa", subliniază Friedman în articolul intitulat „Apărarea antibalistică şi realitatea", expertul ajungând la concluzia că „instalaţia antirachetă din România protejează Europa de Est de o ameninţare foarte improbabilă".
Agenţia rusă Sputnik a preluat editorialul publicat de George Friedman sub titlul: „Bani cheltuiţi bine? Sistemul antirachetă din România are doar rol «simbolic»”.