Sibienii şi braşovenii nu mai aşteaptă ca statul să facă autostrada Sibiu - Braşov

Primarii localităţilor din judeţele Sibiu şi Braşov nu mai cred că statul va construi prea curând o autostradă sau un drum expres între cele două municipii reşedinţă de judeţ. Aceştia au un alt plan: să construiască un drum de mare viteză care să unească Mândra (jud. Braşov) şi Şelimbăr (jud. Sibiu) cu bani europeni. Şi nu doar atât. În acest sens au anunţat că înfiinţează Microregiunea Ţara Făgăraşului, elaborând o strategie de dezvoltare a oraşelor şi satelor de la nord de crestele Făgăraşilor pentru valorificarea întregului potenţial al zonei, arată TurnulSfatului.ro. Proiectul a fost lansat luni, la Făgăraş, în prezenţa comisarului european, Corina Creţu.
„Există decalaje semnificative în dezvoltarea acestei zone faţă de alte teritorii din Regiunea Centru, respectiv lipsa unei infrastructuri consolidate care să susţină dezvoltarea economică, alături de protejarea mediului înconjurător, toate acestea constituind elemente ce justifică nevoia asumării unei noi perspective de dezvoltare a teritoriului microregiunii”, a rezumat Mariana Câju, managerul de proiect, necesitatea înfiinţării microregiunii.
Astfel, ideea principală a acestei microregiuni este cooperarea dintre primării şi atragerea de fonduri europene pentru proiecte benefice unor zone mai largi, având în vedere că banii de la bugetul central nu vin întotdeauna când e nevoie de ei. În acelaşi timp, nici autorităţile din România nu se înghesuie să depună proiecte pentru a cere bani de la UE: conform comisarului Corina Creţu, aproximativ 80% din banii destinaţi României nu au fost absorbiţi.
Potrivit managerului de proiect, bugetul pentru implementarea strategiei de dezvoltare a Microregiunii Ţara Făgăraşului se ridică la 2,5 miliarde de euro. „Cel mai important proiect pe care vrem să-l realizăm – ne interesează foarte mult finanţarea drumului Mândra-Şelimbăr, care este şi în Master Planul de Transport, dar noi credem că Guvernul Românei nu va aloca prea curând banii şi vrem să-l facem cu fonduri europene. Noi ne mişcăm repede aici cu implementarea proiectului şi cu scrierea documentaţiei”, a spus Mariana Câju.  „Noi credem că această strategie va fi implementată înainte ca Guvernul să aloce fonduri pentru acest drum de viteză mare Braşov-Sibiu, iar traseul care trece prin microregiune, de la Mândra la Şelimbăr, să-l putem realiza cu fonduri alocate microregiunii”, a completat primarul de Făgăraş.

Proiect unic în Transilvania
Potrivit iniţiatorilor, regiunea este una unică în Europa, având o suprafaţă de peste 200.000 ha de zonă sălbatică cu faună şi floră şi păduri virgine neîntreruptă. Dacă va fi adoptată această strategie, va fi al doilea proiect de investiţie teritorială integrată după ITI Delta Dunării. Precizăm că investiţia teritorială integrată (ITI) este un instrument de dezvoltare teritorială care presupune existenţa unei strategii de dezvoltare teritorială integrată aferentă unui teritoriu desemnat, a unui set de acţiuni care pot fi puse în aplicare pentru atingerea obiectivelor stabilite prin strategia de dezvoltare teritorială integrată, a unei alocări dedicate din mai multe programe şi a unor mecanisme de guvernanţă pentru gestionarea investiţiilor teritoriale integrate.
Comisia Europeană a semnat Acordul de Parteneriat cu România pentru perioada 2014 – 2020, urmând ca Ţara Făgăraşului să se încadreze în exerciţiul financiar 2021-2027.
„Această strategie trebuie inclusă în viitorul acord de parteneriat şi în viitoarele programe operaţionale în perioada 2021-2027, iar decizia este la nivelul Guvernului României, de aceea i-am încurajat pe cei cu care am discutat astăzi (ieri – n.n) să prezinte această strategie în regim de urgenţă Guvernului, în special Ministerului Fondurilor Europene şi Dezvoltării Europene, pentru că este o strategie care răspunde nevoilor cetăţenilor şi care, după părerea mea, ar merita să fie introdusă în următoarele programe operaţionale şi să poată fi implementate încă de la 1 ianuarie 2021.
Avem la moment un singur proiect de investiţii teritoriale integrate (ITI) în România, cel reprezentat de Delta Dunării, căruia i s-au alocat 1 miliard de euro. Din păcate, proiectele sunt mult întârziate, nu sunt deloc implementate şi riscul de a pierde acest miliard de euro este foarte mare. M-am bucurat să văd că aici primarii au aceeaşi voce şi vorbesc în aceeaşi direcţie. Poate că succesul acestei strategii de dezvoltare este tocmai această voinţă comună, indiferent de culoarea politică”, a îndemnat comisarul european Corina Creţu.