Şi-au schimbat numele pentru Braşov

În 3 octombrie, la Universitatea Transilvania Braşov au început cursurile 19.000 de studenţi, masteranzi, doctoranzi. Printre ei, şi Liu Xiu You, „rebotezat” Andrei (foto dreapta), în oraşul de la poalele Tâmpei, şi Christina (foto stânga), pe numele său chinez Yu Chao Ran.

Prima masterandă chineză prin ERASMUS +
Christina abia a ajuns în Braşov şi e pur şi simplu îndrăgostită de oraş. Este prima dată pe continent european, de loc fiind din Shenyang, China. Aici a ajuns prin ERASMUS +, fiind practic prima studentă de schimb din China prin acest program. Este în anul II de masterat şi va studia un semestru la Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoarelor, în limba engleză.
„Parteneriatul dintre Universitatea Transilvania şi din Shenyang, care a început în 2012 cu deschiderea Institutului Confucius, a intrat acum într-o nouă fază, în care noi (Universitatea braşoveană - n.r.) am semnat un protocol de mobilităţi academice de studenţi şi profesori prin platforma ERASMUS +, dar şi pe lângă ea, adică atunci când nu primim finanţare prin ERASMUS, prin eforturile celor două universităţi, facem schimburi de profesori şi studenţi. Noi vom trimite studenţi în China, la rândul nostru, dincolo de Şcoala Anuală de Vară, pe care Universitatea o susţine acordând burse celor mai buni 10 studenţi”, a explicat conf.univ.dr. Adrian Lăcătuş, decan al Facultăţii de Litere şi directorul român al Institutului Confucius Braşov.
Prima sărbătoare pe care a marcat-o Christina alături de prietenii din comunitatea chinezească a fost Ziua Chinei, pe 1 octombrie, la Institutul Confucius Braşov, iar prima ei interacţiune cu braşovenii a fost la... o nuntă.
„Totul este nou pentru mine. Ieri (la sfârşitul săptămânii trecute - n.r.) m-am plimbat în oraş şi am văzut o nuntă. Mi-a plăcut, oamenii au fost prietenoşi, m-au invitat la ceremonia religioasă, la petrecerea de la restaurant. Nunta de aici este foarte diferită de cea din China”, povesteşte Christina.
Limba română nu o cunoaşte deloc. Abia acum învaţă expresii uzuale, precum „Bună”, „La revedere”, „Mulţumesc”. Totuşi, spune ea, „limba română este frumoasă, o consider cu adevărat romantică”. Îi mai place şi liniştea străzilor, „după cum ştiţi, în China sunt mulţi oameni, foarte gălăgioşi. Îmi place şi arhitectura locului, este foarte frumoasă şi peste tot, din loc în loc sunt flori pe ziduri. Îmi place asta”.

De la un oraş necunoscut, la oraşul în care vrea să-şi petreacă viaţa
Andrei a ajuns în România în urmă cu şapte ani, printr-un parteneriat între Guvernele României şi Chinei. Este doctorand acum la Facultatea de Ingineria Lemnului, din cadrul Universităţii Transilvania - o facultate de care studenţii absolvenţii români totuşi fug, deşi este singura de acest gen din ţară. Andrei a dorit însă să-şi definitiveze cursurile aici şi nu îi pare rău nicio clipă. Îi plac braşovenii, care sunt foarte săritori, susţine el, şi îi place oraşul. Nu prea se împacă el cu mâncarea românească, însă. Oricum, viitorul şi-l vede aici, în Braşov, după ce-şi va încheia studiile. S-a căsătorit cu o româncă, din Oneşti,  şi au o locuinţă aici, în Braşov. „Am studiat în China patru ani inginerie forestieră. La început n-am prea ştiut mare lucru despre Braşov, de fapt nimic. Am căutat pe net şi a fost a doua mea opţiune. Dar pe internet am văzut că este cel mai frumos oraş din România. În plus, este cel mai bun în industria lemnului. În China, cursurile se axează mult pe partea teoretică. Aici se face mai multă practică şi asta nu poate decât să ajute”, ne spune Andrei. După şapte ani de locuit printre români, ne înţelege limba şi o şi vorbeşte, primele noţiuni deprinzându-le la Cluj, pe parcursul a şase luni. Planurile din viitorul apropiat înseamnă obţinerea doctoratului şi „să-mi găsesc un loc de muncă”.

Un an de voluntariat în Braşov
Abia ajunse pe meleaguri braşovene, din Shenyang, China, sunt şi Delia, şi Emilia, pe numele lor europene. Numele pe care le-au primit la naştere sunt Wang Hong, respectiv Wang Xian. Ele au venit ca voluntare la Institutul Confucius, dar, dincolo de asta, şi pentru a trăi altfel de experienţe. Delia are 26 de ani, a studiat limbile moderne şi îşi doreşte ca această şansă să nu ia sfârşit prea repede. „Braşov este un oraş frumos şi mă bucur de aerul de aici, pentru că este atât de proaspăt, iar oamenii de aici chiar te ajută”, spune Delia. Dacă ar avea şansa, ar vrea să rămână aici, cu toate că nu crede că se va obişnui prea curând cu bucătăria românească. „Mâncarea tradiţională românească nu este potrivită pentru mine, pentru că îmi plac mâncărurile condimentate”, ne spune tânăra.
Emilia este şi ea voluntară la Institutul Confucius, pentru prima dată plecată din ţara natală. „Părinţii mei au fost foarte îngrijoraţi pentru că nu am mai fost în străinătate. Sunt îngrijoraţi pentru siguranţa mea, nu din cauza ţării în sine, ci din cauza faptului de a fi în străinătate”, spune Emilia. Îi place oraşul, îi plac oamenii, dar, după ce se va încheia anul de practică se va întoarce în China, „pentru că aceasta este ţara mea”.