Sfinţii mucenici au reuşit să unească anticomuniştii, la Braşov

Lupta împotriva comunismului a cunoscut mai multe momente importante în România. În primii ani de după instalarea regimului comunist am avut parte de Rezistenţa din munţi, Munţii Făgăraşului fiind reprezentativi pentru această luptă, deţinuţii politic, grevele minerilor din Valea Jiului, revolta „stegarilor” din 15 Noiembrie 1987 şi Revoluţia din Decembrie 1989 sunt momentele care au marcat istoria României între 1947 şi 1989. Deşi toţi au luptat pentru acelaşi ţel şi împotriva aceluiaşi duşman, diferiţii luptători împotriva comunismului nu au reuşit să facă front comun şi între ei au apărut multe neînţelegeri. Acestea au fost lăsate însă la o parte duminică, 9 martie, când foştii deţinuţi politic, novembriştii şi revoluţionarii şi-au dat întâlnire la monumentul din faţa Teatrului Dramatic, unde au participat la o slujbă oficiată de preoţii ortodocşi Andrei Sicoe şi Vasilică Oltean, de preotul greco-catolic Ilie Claudiu Sita şi de pastorul Christian Plajer, care a oficiat slujba în limba germană.

„Am încercat încă din 1990 să ne strângem toţi într-o singură organizaţie, dar nu s-a putut”
„Am ales ziua de 9 Martie pentru a-i sărbători pe cei care au luptat împotriva comunismului deoarece este vorba de zeci de mii de martiri şi nu am fi putut alege un singur sfânt. Aşa, este vorba de 40 de mucenici şi noi îi sărbătorim pe toţi cei care şi-au dat viaţa pentru această cauză dreaptă”, a explicat Octav Bjoza, liderul foştilor deţinuţi politic. Din păcate, foştii deţinuţi politic au o organizaţie separată de cea a novembriştilor, iar revoluţionarii au şi ei alte organizaţii. „Am încercat încă din 1990 să ne strângem toţi într-o singură organizaţie, dar nu s-a putut”, mai spune Bjoza.

După 25 de ani, doar trei torţionari desconspiraţi
La aproape un sfert de secol de la căderea comunismului în România, au fost desconspiraţi doar trei torţionari şi încă nu toţi au fost condamnţi definitiv. Aceştia beneficiază de pensii uriaşe din partea statului român şi de numeroase avantaje, în timp ce victimele lor luptă şi acum cu sistemul pentru drepturi mărunte. „Noi am vrut în 1990 să impunem Legea lustraţiei şi atunci i-am fi făcut cunoscuţi încă de atunci pe cei care ne-au torturat, însă parlamentarii ar fi trebuit să dea o lege împotriva lor. Parlamentul României din 1990 ar fi trebuit să demisioneze în cea mai mare parte atunci din cauza acestei legi, aşa că nimeni nu a fost interesat să o adopte”, a mai declarat Bjoza. După slujba religioasă, luptătorii împotriva comunismului şi reprezentanţii autorităţilor locale au depus câte o coroană de flori la monumentul din faţa Teatrului Dramatic.