Sf. Maria, cea mai mare sărbătoare creştină a verii. Zi de mare hram la Mânăstirea Sâmbăta de Sus

Sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului, cunoscută în popor şi ca Sfânta Marie Mare, este prăznuită în fiecare an pe data de 15 august şi marchează trecerea Fecioarei Maria în Împărăţia Cerurilor.
Potrivit tradiţiei ortodoxe, Fecioara Maria a mai trăit 11 ani după înălţarea Mântuitorului şi a fost înştiinţată de Sfântul Gavriil că se apropie momentul să treacă la cele veşnice.
Sfinţii Apostoli au fost chemaţi să-şi ia rămas bun de la Fecioara Maria, dar Apostolul Toma nu a putut să vină şi aceştia au decis să închidă mormântul. După câteva zile, când s-a întors Apostolul Toma, i-a rugat pe fraţii lui să deschidă mormântul pentru a o vedea ultima dată pe Sfânta Maria. În momentul în care apostolii au deschis mormântul, au observat că acesta era gol şi şi-a dau seama imediat că Maica Domnului a fost luată în Împărăţia Cerurilor.

Pelerinaj la Cluj
Cel mai mare pelerinaj al sărbătorii are loc la Mănăstirea Nicula din judeţul Cluj, unde, în fircare an, iau parte la slujbe zeci de mii de ortodocşi şi catolici. Oameni merg în pelerinaj pentru a se închina la icoana Sfintei Mari care se spune că este făcătoare de minuni.
Pelerinajul care se ţine cu ocazia Sfintei Marii poartă numele de „La Nicula colo-n deal” şi aminteşte de minunea petrecută în anul 1969, când, după ce preotul Luca din Iclod a pictat icoana Sfintei Marii, la scurt timp a observat lacrimi, care au continuat să curgă timp de trei săptămâni.

Al doilea hram la „Brâncoveanu”
Praznicul Adormirii Maicii Domnului, 15 august, este aşteptat de mulţi pelerini la Mănăstirea „Brâncoveanu” de la Sâmbăta de Sus, spre a participa la hramul aşezământului monahal de la poalele Munţilor Făgăraş. Mânăstirea ctitorită de Constantin Brâncoveanu are două hramuri: de Izvorul Tămădurii şi de Sfânta Marie. Marţea viitoare, de Adormirea Maicii Domnului, ca în fiecare an, slujba se va ţine la altarul din pădure, fiind anunţată prezenţa Mitropolitului Laurenţiu Streza.
Mânăstirea ,,Brâncoveanu” este unul dintre cele mai mari lăcaşuri de cult din ţară. Însuşi Regele Mihai I i-a trecut pragul. Pe unul dintre pereţii bisericii vechi ai mânăstirii e pictat portretul acestuia. Puţină lume a fost atentă la acest amănunt când a păşit în lăcaşul de cult. Regele este înfăţişat în uniformă militară, acoperită cu o mantie care poartă însemnele regalităţii. Pictura datează din anii ’40, când Regele Mihai se afla pe tronul ţării, ca urmare a abdicării tatălui său, Carol al II-lea. În 1947, Majestatea Sa Regele Mihai a vizitat Mânăstirea ctitorită de Constantin Brâncoveanu. În acea perioadă din obştea Mânăstirii încă făcea parte şi părintele Arsenie Boca.
Regele Mihai I a fost socotit un al doilea ctitor al Mânăstirii, după Constantin Brâncoveanu. În timpul comunismului, peste portretul Regelui a fost dat un strat de var.

TRADIŢIILE ZILEI
- ziua de 15 august este ultima zi a verii când florile pot fi culese şi să fie bune de leac.
- cine se roagă, ţinând post negru, la Sfânta Fecioară, scapă de necazuri grele, de boli, de pagube şi capătă în schimb alinare şi împlinire;
- în dimineaţa zilei se obişnuieşte că femeile să meargă la biserică şi să împartă struguri pentru cei trecuţi la cele veşnice;
- în unele zone se dau pentru sufletele celor decedaţi prune coapte şi faguri de miere;
- începând cu această zi, ciobanii coboară oile de la munte, bărbaţii îşi schimbă pălăria cu căciulă;
- conform unei alte superstiţii, este interzis ca în această zi să îţi tunzi părul şi să îl arunci, la fel cum este interzis să mergi înapoi. De ce? Pentru că dacă nu respecţi întocmai aceste datini, dracul va râde, iar Maica Domnului se va întrista şi va plânge.

Foto: Pictură cu Regele Mihai la Mânăstirea Sâmbăta