Sezonul Nobel începe azi

Sezonul Nobelurilor se deschide luni, cu premiul pentru medicină, iar printre favoriţi se numără o tehnică de editare a genomului şi studii despre dezvoltarea bateriilor pe bază de ioni de litiu, în domeniul chimiei, dar şi Angela Merkel şi papa Francisc, propuşi pentru distincţia pentru pace.
În ceea ce priveşte premiul Nobel pentru literatură, obţinut anul trecut de francezul Patrick Modiano, anul acesta, Academia suedeză a primit 259 de propuneri din partea unor edituri, societăţi literare şi universităţi, potrivit Wall Street Journal.
În 2015, printre favoriţi, potrivit casei de pariuri Ladbrokes din Marea Britanie, se numără Svetlana Alexievich, din Belarus, scriitoare şi jurnalistă, considerată favorită şi anul trecut, japonezul Haruki Murakami, un scriitor care se află de mulţi ani printre numele extrem de vehiculate, scriitorul kenyan Ngũgĩ wa Thiong’o, şi el prezent în ultimii ani pe lista scurtă, Philip Roth, unul dintre marile nume ale literaturii americane contemporane, Joyce Carol Oates, despre care fanii se tem că este prea populară pentru o astfel de distincţie - lucru infirmat de Academia suedeză, care l-a premiat, în 2010, pe autorul de bestselleruri Mario Vargas Llosa -, şi poetul sirian Adonis, care trăieşte în exil la Paris din anii 1960 şi este considerat posibil câştigător de peste un deceniu.

În ceea ce priveşte distincţiile ştiinţifice, site-ul Sciences et Avenir a centralizat predicţiile făcute de mai multe publicaţii celebre din domeniu, precum şi o listă de favoriţi realizată de Thomson Reuters ScienceWatch, analizând în acelaşi timp şi câştigătorii altor prestigioase premii din aceste domenii, precum Lasker, în medicină, şi Kavli, în fizică.
Astfel, referitor la premiul Nobel pentru medicină/ fiziologie, descoperirile mecanismelor moleculare aflate de la originea ritmurilor circadiene (americanii Jeffrey Hall, Michael Rosbach şi Michael Young), studii despre stresul celular (japonezul Kazutoshi Mori şi americanul Peter Walter), despre modificarea celulelor pentru a le face mai sensibile la lumină, un principiu al optogeneticii (americanul Karl Deisseroth), o nouă abordare terapeutică a cancerului, prin administrare de anticorpi (americanul James Allison), şi studii asupra florei microbiene intestinale (americanul Jeffrey Gordon) se numără printre favoriţi.
În fizică, Sciences et Avenir menţionează studii despre conceptul metamaterialelor (britanicul John Pendry), informaţia cuantică (francezul Alain Aspect şi canadianul Gilles Brassard), nanogeneratoare (americanul Zhong Lin Wang) şi materia neagră (americanca Vera Rubin).