Sezon încins în prima serie

Liga secundă la fotbal (fosta divizie B) și-a consumat săptămânile trecute ultimul act al ediției cu numărul 68. Înființată la un an după ce s-a constituit divizia A în actuala formulă de disputare, în 1934 pornește la drum divizia B, care din formula de start avea și două formații brașovene: CFR (clasată pe final pe locul doi în prima serie) și Brașovia (echipa care în 1937 va fi cedată formației Astra, actuala FC Brașov). De-a lungul acestor 74 de ani de existență a eșalonului secund s-au derulat 68 de ediții de campionat, în care, cu excepția a trei sezoane (1937/1938, 1965/1966 și 2002/2003) de fiecare dată Brașovul a fost prezent cu cel puțin o echipă. Au fost 5 ediții, în care în acest eșalon doi au fost prezente patru și chiar cinci formații brașovene. În 1975/1976, 1978/1979 și 1979/1980 au fost patru echipe, iar în 1997/1998 și 1998/1999 câte cinci. La ediția din 1998/1999 au fost prezente FC Brașov (care a repromovat), Precizia Săcele, Metrom Brașov și Nitromonia Făgăraș. În ediția următoare, numărul acestora a scăzut la 3, pentru că stegarii au promovat, iar făgărășenii au retrogradat. În 2001/ 2002, Tractorul a fost singura de B și a terminat pe locul 7, dar a trecut în liga a III-a dispărând după firmament, puțin mai târziu. Brașovul a alimentat multe zone ale țării cu echipe de B și chiar de A. Începutul a fost făcut în 1957, când prim-divizionara Dinamo Brașov a fost dusă la Cluj. Apoi, pe rând, Tractorul s-a dus la Satu-Mare și apoi la Poli Timișoara, Metromul la Fieni și Suceava, pentru ca ultima echipă care se pare că va pleca din Brașov să fie cea a pădurarilor. Forexul se află în tratative avansate cu Transil Tg. Mureș. Detașarea stegarilor în prima serie Dacă înaintea începerii campiona-tului, mai multe formații erau acreditate cu șanse la promovare, pe parcurs una singură a reușit să mențină ritmul și să se detașeze de pluton, FC Brașov. În seria estică a figurat una dintre formațiile de tradiție a primului eșalon, Progresul București (FC Național ani de zile), care a retrogradat. În serie mai figura Petrolul Ploiești (pentru al 4-lea sezon de B), Sportul Studențesc, FCM Bacău, toate foste prim-divizionare. Se băteau cu cărămizi în piept cei din Botoșani sau Otopeni, pentru cele două locuri calificante. În cursă, după consumarea turului de campionat, au mai rămas trei formații. Formația stegarilor a plecat ca din pușcă. Având un start lansat și-a lăsat competitorii la 11 puncte în spate, fără drept de replică. Dacă echipa din Otopeni era o pretendentă de câțiva ani, nou-promovata din Chiajna, aflată pe locul III la terminarea turului, era o mare surpriză. Petrolul a rămas la 21 de puncte în spate, Progresul era în cursa pentru salvare de la retrogradare, ca de altfel și Sportul Studențesc. Returul a confirmat evoluția din toamnă Dacă comprimăm cele două clasamente, cel de la finalul turului cu cel final, primele două poziții au rămas aceleași: FC Brașov – CS Otopeni. Făcând un clasament al returului, vom vedea un cu totul alt clasament. Pe primul loc este Petrolul Ploiești, care a avut o suită de 7 etape de invincibilitate, până la înfrângerea mai puțin scontată de la Săcele. În același clasament urmează Modelu Călărași și CS Otopeni. Stegarii au terminat în acest inedit clasament pe locul 4. Avansul de 11 puncte a fost suficient pentru ca la final să câștige cu 9 puncte diferență și să promoveze pe prima scenă, după trei sezoane de B, cu șapte etape înainte de final. Petrolul a ratat din nou promovarea, o promovare pe care o tot amână an de an. Ploieștenii au însă o consolare, formația din Otopeni va evolua pe terenul din cartierul de vest, pe terenul lui Astra. Brașovul a început acest sezon cu trei formații, a terminat foarte bine cu una (FC Brașov), bine cu o a doua (Forex) și foarte slab cu a treia (FC Săcele). Cum prima a promovat, ultima a retrogradat, iar formația pădurarilor urmează să plece la Tg. Mureș. În sezonul viitor, astfel, zona Brașovului va rămâne fără echipe în eșalonul secund. Este pentru a patra oară în istoria de 74 de ani a diviziei secunde când Brașovul nu va mai avea echipe în B, după 1937/1938, 1965/1966 și 2002/2003. Cele mai multe… Cele mai puține Cele mai multe victorii: FC Brașov 24, CS Otopeni 21, Petrolul Ploiești 19. Cele mai puține victorii: FC Săcele 2, Dunărea Galați 7. Cele mai multe victorii acasă: FC Brașov și CS Otopeni câte 14. Cele mai puține victorii acasă: FC Săcele 2. Cele mai multe victorii în depla-sare: FC Brașov 10, Petrolul 9, Concordia Chiajna 8. Cele mai puține victorii în depla-sare: FC Săcele și Dunărea Galați – nici una. Cele mai multe remize: FCM Bacău 14, FC Săcele și Sportul câte 12. Un echilibru între pozițiile în cla-samentul de acasă și deplasare: FC Brașov, pe primul loc în ambele; la polul opus FC Săcele pe locul 18 în ambele. Diferența între locul de acasă și deplasare: Forex 3 acasă și 11 în deplasare; Dinamo II 17 acasă și 5 în deplasare; Sportul 16 acasă și 6 în deplasare; Modelu Călărași 9 acasă și 3 în deplasare. Eficacitate constant bună Ca și în ediția precedentă eficacitatea se menține la un nivel peste medie. S-au înscris 786 de goluri în 306 partide, cu o medie de 2,568 goluri /meci. Gazdele au marcat 470 de goluri (59% din total), cu o medie de 1,535 goluri de meci. În deplasare s-au înscris 316 goluri cu o medie de 1,032 goluri /meci. Cele mai multe goluri au fost înscrise de FC Brașov, 81 cu o medie de 2,754 goluri /meci, urmată de CS Otopeni, cu 74 (o medie de 2,176 g/m). Cele mai puține goluri au fost primite de FC Brașov, 23 (o medie de 0,676 goluri /meci), urmată de Petrolul cu 31 (o medie de 0,911 g/m) și Progresul cu 35 (o medie de 1,029 g/m). S-au înregistrat un număr record de tipuri de scor 2-2. Cel mai frecvent scor: 1-0 (de 62 de ori), urmat de 2-0 (44), 2-1 (37), 1-1 (33), 0-0 (27), 3-1 (19), 3-0 (18), 4-0 (14), 2-2 (13), 4-1 (10), 3-2 (8), 4-2 (6), 5-1 (3), 5-0, 4-3 și 3-3 de câte 2 ori; 6-0, 7-1, 5-3, 7-0, 5-2 și cel mai mare scor: 9-2 câte o dată. Vânzoleală pe băncile tehnice Vânzoleala antrenorilor a fost parcă mai accentuată în acest sezon. În prima serie estică, numai șapte echipe și-au păstrat antrenorii cu care au început campionatul: Răzvan Lucescu și Liviu Ciubotariu la primele două echipe, pe care le-au și promovat. Eusebiu Tudor la Petrolul, Alex. Pelici la Forex, Leo Grozavu la FC Botoșani, Emil Ursu și Adrian Falub la Dinamo II și respectiv Sportul. La Giurgiu, Adrian Furnică a părăsit corabia lăsând-o pe un loc fruntaș, au urmat Ilie Stan și Adrian Ene. Tulcea a început cu Ioan Tătăran și a terminat cu secundul acestuia, Cristian Rusu. Retrogradata Progresul, a fost mai populată. Cornel Papură, Basarab Panduri și a terminat cu Marius Șumudică, ultimul pe final fiind mulțumit că a scăpat de retrogradare. Petre Gigiu, regretat de vâlceni, a început cu Modelu, unde i-a lăsat locul lui Marin Dună și a trecut la Câmpina, unde l-a înlocuit pe Vasile Cosarec, care la rândul lui îl înlocuise pe Ștefan Nanu. Acesta din urmă l-a înlocuit pe Dumitru Bolborea la Inter Gaz, iar apoi i-a cedat locul lui Gabi Răduță. O si-tuație mai aparte o are formația băcăuană. Unul dintre antrenorii cei mai constanți la o echipă din fotbalul românesc, Cristi Popovici a fost înlocuit cu Costel Orac. Pe final de campionat însă, situația nefiind pe roze, a fost readus la echipă și în ultimul moment a scăpat echipa de la înec. Mare vânzoleală a fost la nou promovata din Focșani. Marin Brutaru – Ionel Augustin, Gheorghe Mihali pentru ca să revină în C cu Aurel Pastia. Un adevărat record în materie. Nesiguranța antrenorilor în România, ajunși la mâna patronilor, contribuie și la valoarea scăzută a fotbalului.