Şezătoare autentică la Boholţ, după mai bine de jumătate de secol

Localnicii din Boholţ s-au întors pentru câteva ore în timpul bunicilor şi străbunicilor lor, duminică, la prima şezătoare autentică organizată din anii ’50-’60, relatează fagarasultau.ro. Astfel, cântece şi jocuri tradiţionale, „loalele“, „datul litrelor“ sunt doar câteva din obiceiurile readuse la viaţă, în cadrul evenimentului.
„Ne-am hotărât ca de Lăsatul Secului pentru postul Sfintelor Paşti să organizăm o şezătoare de femei în Boholţ, în care femeile care vin, să lucreze şi fac o clacă pentru nuntă. O mireasă se mărită în grabă şi nu are zestrea terminată, aşa că femeile s-au unit toate pentru a-i finaliza zestrea şi toate cele care sunt necesare pentru nuntă. În felul acesta, femeile petreceau odinioară serile lungi de iarnă împreună, cu folos. Iarna, de obicei se făceau lucrurile grele în casă, cum ar fi: ţesutul, făceau cămăşile, ciorecii, hainele care erau necesare atât pentru iarnă, cât şi pentru vară şi în felul acesta s-a ajuns să fie mai multe şezători într-un sat. Femeile tocmeau o gazdă pe care o plăteau, de obicei era o familie mai săracă, de oameni în vârstă, fără copii. Acolo se adunau toată iarna, seară de seară, femeile dintr-o zecime, dintr-o parte a satului. În felul acesta, ele economiseau acasă şi căldură şi lumină“, a povestit pr. Ioan Paroş, parohul satului Boholţ, pentru sursa citată.
În şezătoarea organizată duminică la Boholţ, organizatorii au încercat să respecte cu stricteţe toate obiceiurile legate de această adunare, înclusiv pe cel al „loalelor“. Personaje urâte, loalele „furau carnea“ şi astfel localnicii, şi în special copiii, nu mai primeau mâncare „de dulce“ pe toată perioada postului.
Un alt obicei din cadrul şezătorilor era „datul litrelor“, cu care se încheia şezătoarea şi care, de fapt, cinstea pe care o făceau femeile care erau proaspăt căsătorite, de bucurie că s-au căsătorit, dar şi naşele care cununaseră, înaintea şezătorii.