Semnele de pe cer şi conspiraţiile de care n-a scăpat Braşovul. De la dâre albe, la mingi de foc

În ultimele zile din august, cerul Braşovului a fost marcat de un număr neobişnuit de mare de dâre albe lăsate de avioane, cunoscute sub numele de contrails (urme de condensare). În timp ce mulţi le consideră simple „stele căzătoare”, alţii fac conexiuni cu teorii conspiraţioniste, referindu-se la acestea ca „chemtrails”, sugerând că avioanele împrăştie chimicale în atmosferă pentru a otrăvi populaţia.

Vapori de apă, nu chimicale
Contrar acestor speculaţii, experţii afirmă că contrails sunt un tip de nor artificial care apare atunci când gazele, în special vapori de apă, care părăsesc motoarele avioanelor se amestecă cu aerul rece, condiţii ideale fiind întâlnite la altitudini mari, de obicei peste 6 km. Aceste urme pot persista în funcţie de umiditatea şi temperatura din atmosferă.
În contextul popularizării ideilor de acest tip, profesionalismul este esenţial. Piloţi precum braşoveanul Mihai Sturzu explică faptul că dârele sunt rezultatul procesului de ardere din motoarele avioanelor şi nu reprezintă o ameninţare pentru sănătatea publică. El îndeamnă cetăţenii să creadă în ceea ce doresc, dar să fie informaţi corect despre fenomenele observate.
Cercetările au arătat că, contrails apar aproximativ în 18% din zboruri şi că, în aerul uscat, acestea dispar rapid. Totuşi, în condiţii umede, ele pot persista şi genera confuzii în rândul populaţiei. Interesele de studiu legate de contrails nu sunt noi; primul studiu pe această temă a fost publicat în 1919, contribuind la discuţii care au continuat până în prezent.
Astfel, fenomenul dârelor de condensare, deşi natural, rămâne un subiect controversat, iar educarea publicului cu privire la adevărurile ştiinţifice poate ajuta la diminuarea fricilor nejustificate.

Satelitul Starlink
Tot către sfârşit de august (duminică, 25 august), alte imagini controversate au fost surprinse pe cerul României. Un obiect luminos în cădere, precum o „minge foc”, a traversat cerul de la nord-vest spre sud-est, lăsând o dâră lungă de lumină în urma sa. Fizicianul Claudiu Tănăselia a explicat că „mingea de foc” văzută a fost un deşeu orbital provenit de la un satelit Starlink.
Mai multe înregistrări video din zonele unde „mingea de foc” a traversat cerul României au fost publicate pe reţelele sociale. Obiectul luminos a fost văzut în Timişoara, Bumbeşti-Jiu, Craiova ori Braşov. Un martor din Timişoara a declarat că se plimba prin parc când „un obiect foarte mare şi luminos” pe cer i-a atras atenţia.
„Mă plimbam prin parc, când mi-a atras atenţia un obiect foarte mare şi luminos, un fragment care era în cădere spre pământ. Îmi era clar că nu era o stea căzătoare, pentru că era foarte mare. Mai întâi, l-am admirat, apoi am scos telefonul şi am reuşit să şi filmez. Cred că a stat pe cer cam 30 de secunde”, a declarat martorul.
Fizicianul Claudiu Tănăselia a reacţionat, pe pagina de Facebook, explicând că este vorba de „reintrarea necontrolată în atmosferă a satelitul Starlink-1196”. „Deşeu orbital, observat în această seară deasupra Timişoarei, la ora locală 21.16 (aprox.), deplasare pe direcţia NV spre SE. Au fost raportate observaţii similare şi din alte oraşe din România (Craiova, Braşov, Bumbeşti-Jiu), Bulgaria, Serbia, Kosovo”, a scris Claudiu Tănăselia, pe pagina sa de Facebook, ataşând şi o înregistrare video cu momentul când deşeul orbital taie cerul României.
Specialistul a citat datelor furnizate de Space Track, spunând că obiectul a fost „un satelit Starlink nefuncţional, care a reintrat necontrolat în atmosferă (Starlink-1196, NORAD ID 45103, lansat în 29 ianuarie 2020)”.
Starlink este o constelaţie de sateliţi construită de SpaceX, compania miliardarului Elon Musk.

 
Directiva de la UE
Comisia Europeană a decis să solicite companiilor aeriene să raporteze impactul estimat asupra climei al dârelor albe de condens lăsate pe cer de avioanele cu reacţie. Decizia n-are legătură cu teoriile conspiraţioniştilor, care susţin că este vorba despre chimicale otrăvitoare.
Companiile aeriene care operează zboruri de pe aeroporturile europene vor trebui să raporteze în curând Comisiei Europene impactul estimat asupra climei al dârelorde condens de la motoarele cu reacţie, precum şi cantitatea de dioxid de carbon pe care o emit anual, a notat Euronews.com.
Industria aeriană a făcut lobby intens împotriva noilor reguli – adoptate de delegaţii guvernamentali cu uşile închise vineri (30 august) – spunând că nu există suficiente date de cercetare privind efectele dârelor de condens.
Comisia Europeană, deşi recunoaşte „incertitudinile inerente” cu privire la impactul climatic non-CO2 al industriei aviaţiei, a susţinut că „contribuţia netă la încălzirea globală (a fost) bine cunoscută” şi că noile cerinţe de raportare ar ajuta la o cunoaştere suplimentară. „Studiile au arătat că incertitudinea acestor efecte nu este un motiv suficient pentru a evita acţiunea”, a spus executivul UE.

Dârele de condensare: ce sunt şi de ce trebuie monitorizate
Acele dâre de culoare albă sunt generate de emisiile motorului avionului care, în anumite condiţii, devin vizibile. În amestec cu aerul mai rece din mediul înconjurător, se formează cristale de gheaţă. „Ca să vorbim în termeni populari, poate fi un fel de gheaţă. Este un nucleu de gheaţă întins pe suprafeţe semnificative, tone de particule de gheaţă care teoretic sunt în suspensie în atmosferă. Ulterior apare dispersia şi eventual dizolvarea acestora”, a explicat a explicat, pentru PressOne, cercetătorul Cătălin Nae, preşedintele Institutului Naţional de Cercetare Aerospaţială din România „Elie Carafoli” (INCAS).
La fel ca orice emisie rezultată ca urmare a combustiei din motor şi dârele de condens conţin anumite particule. „Acestea conţin oxizi de azot, carbon negru şi alte substanţe dăunătoare climei şi s-a demonstrat că promovează acoperirea norilor în atmosfera înaltă, unde, spre deosebire de norii de jos, ajută la captarea căldurii”, arată Euronews.
Un studiu realizat în 2020 a ajuns ca concluzia că circa 18% din toate zborurile apar urmele de condensaţie.
Primul studiu despre contrails a fost publicat în 1919, de fizicianul austriac Robert Ettenreich. Motivul pentru care urmele de condensare au devenit mai vizibile astăzi are legătură cu înmulţirea curselor aeriene.  
Unele estimări sugerează că contribuţia lor la încălzirea globală este cel puţin la fel de mare ca cea a celor 2% din emisiile de dioxid de carbon din lume care provin de la aeronave – conform sursei citate.

Comisia Europeană nu dă dreptate conspiraţioniştilor
Decizia Comisiei Europene vine în contextul eforturilor cu privire la reducerea poluării cu dioxid de carbon provocate de motoarele cu combustie şi nu are nicio legătură cu teoria „chemtrails” – aşa-zielor urme chimice cu care oculta mondială de otrăveşte.
Teoria conspiraţiei chemtrails a apărut în anii 1990 şi a devenit din ce în ce mai la modă, odată cu răspândirea reţelelor de socializare. Facebook abundă în postări apocaliptice despre urmele aşa-zis toxice, lăsate pe cer de aeronavele care le-ar pulveriza intenţionat, asupra populaţiilor fără apărare – notează Factual.
Unul dintre principalii „influenceri” din România, care readuce în discuţia teorii abracadabrante în legătură cu aşa-zisele cehmtrails este fosta prezentatoare TV Olivia Steer. Anul trecut Steer a reuşit să mai arunce încă o dată internetul în aer cu o postare în care susţine că prietenii ei s-au îmbolnăvit de enteroviroză, din cauza urmelor care rămân în urma avioanelor de linie.
Aşadar, Comisia Europeană a cerut monitorizarea dârelor de condensare pentru a vedea impactul asupra poluării atmosferei, nu pentru că acestea ar conţine substanţe otrăvitoare menite a îmbolnăvi sau chiar omorî populaţia lumii.
În plus termenul corect este „contrails”, nu „chemtrails”, acesta provenind de la sintagma urme de condensare (condensation trails).

Obligatoriu din 2027
Grupurile de mediu au criticat o excludere temporară de la monitorizare a zborurilor pe distanţe lungi în conformitate cu textul final convenit de autorităţile europene. Regulile se vor aplica anul viitor doar zborurilor dintre aeroporturile din Spaţiul Economic European – adică UE plus Islanda, Norvegia şi Elveţia. „Companiile aeriene care operează pe distanţe lungi primesc încă o dată un tratament preferenţial din partea UE”, a declarat Krisztina Hencz, manager de politici aviatice la grupul de lobby Transport & Environment de la Bruxelles. „Au muncit din greu pentru a submina acţiunile şi cercetările privind non-CO2 şi sunt recompensaţi pentru eforturile lor”.
„La sfârşitul zilei, această propunere a fost acolo pentru a ajuta la o mai bună înţelegere a problemei non-CO2 şi acest efort a fost împiedicat”, a declarat Hencz pentru Euronews, menţionând că companiile aeriene au câştigat doar o concesiune limitată de la parlamentari – regulile se vor extinde pentru toate zborurile către şi în afara UE din 2027.