Şeful demisionar al CNAS, Andrei Baciu, pus sub urmărire penală în dosarul vaccinurilor

Numit în funcţie în luna august 2023, Andrei Baciu şi-a anunţat demisia din funcţia de preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), printr-o postare pe Facebook, luni dimineaţă. Baciu a fost chemat luni la DNA, în dosarul vaccinurilor. Pe timpul pandemiei de Covid-19, el a fost cel care a coordonat acţiunea de vaccinare a populaţiei, fiind vicepreşedinte şi apoi preşedinte al Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea Împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV). „Am încredere deplină în actul de justiţie, convins fiind că adevărul şi dreptatea vor prevala”, a scris Baciu pe Facebook.
Ulterior, DNA a anunat că acesta a fost pus sub urmărire penală de procurorii anticorupţie pentru abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave.
Procurorii îl acuză pe Andrei Baciu, secretar de stat cu atribuţii delegate de ministru al Sănătăţii în perioada săvârşirii faptelor pentru care este acum urmărit penal, că, în lipsa oricăror documente sau analize care să ateste necesitatea achiziţiei, ar fi susţinut un memorandum care ar fi avut ca urmare tranzacţionarea şi ordonanţarea la plată a achiziţiei, în plus, a unei cantităţii de 4.260.269 doze de vaccin Pfizer.
Memorandumul a fost aprobat pe 19 aprilie 2021 de fostul premier Florin Cîţu, urmărit penal şi el în acelaşi dosar.
DNA spune că Baciu ar fi făcut aceste demersuri deşi ştia că numărul persoanelor eligibile pentru vaccinare comunicat de statul român Comisiei Europene era de 10,7 milioane şi că dozele de vaccin contractate anterior datei de 01 ianuarie 2021 (37.588.366 doze) ar fi fost suficiente pentru vaccinarea unui număr de peste 23 milioane persoane.
La data de 17 iunie 2020, Comisia Europeană a lansat Strategia europeană privind accelerarea dezvoltării, fabricării şi distribuţiei vaccinurilor împotriva COVID-19 prin care propunea o abordare centralizată pentru achiziţia unor opţiuni viabile de vaccinuri şi care a presupus negocierea de către Comisia Europeană a unor acorduri de achiziţie anticipată cu producătorii de vaccinuri în numele statelor membre.
Vaccinurile urmau să fie distribuite statelor membre UE în funcţie de numărul populaţiei, iar decizia cu privire la vaccinarea prioritară a anumitor categorii de populaţie revenea statelor membre.
De precizat este faptul că statele membre aveau posibilitatea să utilizeze, într-un termen de 5 zile de la notificare, o clauză de „opt-out", astfel că nu erau obligate să suporte niciun fel de contribuţie pentru vaccinurile pe care decideau să nu le solicite.