Şedinţă la Parchetul Braşov: Aşa ar trebui reformată Justiţia

Procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov au transmis Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru procurori, dar şi Preşedintelui României un set de propuneri şi puncte de vedere cu privire la îmbunătăţirea calităţii actului de justiţie şi a condiţiilor de muncă. Documentul transmis către cele două instituiţii a fost elaborat şi aprobat în timpul şedinţei Adunării Generale a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov, ce s-a desfăşurat în 17 decembrie. 
La Adunarea Generală au participat 13 procurori, din totalul de 14 procurori aflaţi în activitate în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov, constatându-se întrunită condiţia de cvorum. Adunarea generală a fost prezidată de către prim procurorul Adrian Radu. 
 
Libera exprimare, principala propunere a procurorilor 
În cadrul dezbaterilor, procurorii au propus şi au dezbătut o parte dintre cele mai grave probleme ale sistemului judiciar şi ale legislaţiei penale şi procesual penale şi au propus mai multe modificări de modificare a legislaţiei. Prima dintre propuneri vizează asigurarea dreptului la liberă exprimare al magistraţilor. Acest lucru ar urma să fie realizat prin introducerea unei dispoziţii în Legea nr. 303/2022 potrivit căreia să se stabilească expres faptul că exercitarea dreptului la liberă exprimare de către un magistrat este garantată şi că semnalarea disfuncţionalităţilor din sistemul judiciar nu poate face obiectul abaterilor disciplinare.

Funcţiile de conducere, ocupate prin concurs 
De asemenea, procurorii braşoveni au menţionat că modificările legislative din anii 2018 şi 2022 au generat disfuncţionalităţi semnificative şi inechităţi în sistemul de justiţie. În aceste condiţii, ei au propus ca promovarea procurorilor şi judecătorilor în funcţii de execuţie, inclusiv la DNA, DIICOT şi ICCJ, să se realizeze în urma promovării examenelor scrise. De asemenea, procurorii braşoveni propun ca numirea în funcţii de conducere la parchete şi instanţe să se realizeze prin concurs. 
Tot procurorii braşoveni cer ca delegările şi detaşările să fie transparente să fie limitate diurnele în ipoteza în care magistraţii sunt delegaţi/detaşaţi la o instituţie situată în aceeaşi localitate cu unitatea/instanţa unde funcţionau anterior, iar delegarea/detaşarea la alte unităţi să reprezinte o măsură subsidiară transferului. 

Anchetarea magistraţilor, după regulile de dinainte de 2018 
O altă propunere a procurorilor braşoveni este ca durata cursurilor de formare iniţială în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii să fie redusă de la 3 la 2 ani. 
Tot de la Braşov a fost lansată şi propunerea ca anchetarea infracţiunilor comise de către magistraţi să se facă prin revenirea la competenţa prevăzută anterior modificărilor din anul 2018 şi excluderea CSM din procedura de desemnare a procurorilor care instrumentează astfel de cauze.
Pe de altă parte, procurorii braşoveni au venit şi cu un set de propuneri ce vizează actul justiţiei, prin introducerea unor proceduri accelerate de urmărire penală, simplificarea acordului de recunoaştere a vinovăţiei sau desfiinţarea fazei camerei preliminare. 

Soluţie pentru reducerea cheltuielilor 
Nu în ultimul rând, procurorii din Braşov propun organizarea unui parchet unic la nivel de judeţ, măsură care ar genera inclusiv o economie a resurselor financiare sau crearea unui corp al poliţiei judiciare în cadrul Ministerului Public constituit din poliţişti specializaţi în domenii precum criminalitatea economico-financiară, infracţiuni de mediu, criminalitate informatică, corupţie. 
Pe lista de propuneri se regăseşte şi digitalizarea activităţii investigative şi amenajarea unor spaţii care să ofere condiţii optime de lucru.