Şedinţă în „sistem extins” pentru traseele pentru biciclişti din judeţul Braşov

Reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Braşov, ai municipalităţii braşovene, ai Agenţiei de Dezvoltare Regională Centru, dar şi ai unor ONG-uri şi ai unor agenţii judeţene au participat luni, la Primăria Braşov, la o nouă discuţie pe tema reţelei de piste pentru biciclişti ce urmează a se amenaja în judeţul Braşov.
Şedinţa, a anunţat primarul Braşovului, Allen Coliban, a fost una în „format extins”, pentru că la discuţii au participat autorităţile locale şi judeţene implicate în acest demers, dar şi societatea civilă. „Acest subiect este unul foarte important pentru braşoveni. De fapt s-a discutat despre cum putem să folosim bicicleta drept mijloc de transport în zona metropolitană. Sunt primii paşi într-un demers lung, care va fi deschis către societatea civilă. Prin urmare, îi invităm pe toţi cei interesaţi să contribuie la definirea obiectivelor acestui proiect şi a paşilor următori să participe la următoarea şedinţă de lucru, care va avea loc vineri”, a declarat Allen Coliban. În timpul discuţiilor, edilul a subliniat faptul că vede transportului cu bicicleta, ca una din axele principale, în varianta actualizată a Planului de Mobilitate Urbană Durabilă, care va trebui adaptat la aşteptările cetăţenilor pentru un Braşov „verde”. În acelaşi timp, pistele trebuie proiectate ţinând cont de mai mulţi factori, de la realizarea ei tehnică - de exemplu stabilirea unor standarde de dimensiuni, marcaje, semne de circulaţie, la identificare şi consultarea celor care vor fi viitorii utilizatori, fie ei persoane care au nevoie de bicicletă pentru a ajunge din localităţile de domiciliu la locurile de muncă, fie cei care utilizează bicicleta pentru agrement. Din acest punct de vedere, traseele propuse trebuie să răspundă şi nevoilor de eficienţă pentru cei care utilizează bicicleta ca mijloc obişnuit de locomoţie, şi ofertante pentru bicicliştii de agrement, dar şi să ofere condiţii de siguranţă tuturor celor care le utilizează.

Vicepreşedintele CJ vrea să facă naveta cu bicicleta. În 2024, Braşov - Prejmer
Pe de altă parte, prezent la întâlnire, vicepreşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Braşov, Şerban Todorică, a reamintit importanţa realizării unei reţele de piste pentru biciclişti pentru dezvoltarea mobilităţii sustenabile la nivelul întregului judeţ.
„Aceste zone sunt necesare pentru biciclistul sau cetăţeanul care merge pe jos dintr-un loc în altul, se mişcă, atât pentru sănătatea lui, dar şi pentru a reduce riscul la care se supune când merge de-a lungul unui drum judeţean sau naţional. Să ai o pistă de ciclism, să ai o reţea de piste de ciclism în judeţul Braşov este ceva foarte important pentru noi toţi, cetăţenii care locuim în acest judeţ, să ne ducem la un loc de muncă, să mergem dintr-un loc în altul, să mergem la un spaţiu de recreere, de odihnă, de linişte, şi respectiv să mergem în siguranţă. Dacă unii cetăţeni spun că încă este prea repede să vorbim de piste de ciclişti, că noi încă nu avem autostrăzi, eu vă mărturisesc că este minunat să vorbim în acelaşi timp despre tot ceea ce înseamnă plan de mobilitate, dar prin excelenţă de o reţea de ciclişti care să deservească cetăţenii care doresc să facă mişcare”, a declarat vicepreşedintele CJ.
Acesta a mai spus că speră ca până la sfârşitul mandatului să poată veni la serviciu, de la Prejmer până la Consiliul Judeţean, cu bicicleta, în condiţii de siguranţă, să aibă unde să parcheze într-un spaţiu păzit, şi să aibă posibilitatea să închiriez o bicicletă în municipiul Braşov.

Propunerea reprezentantului Centrului de Ecologie Montană: „Să preluăm modelul german”
Prezent la discuţii, Mihai Orleanu, reprezentantul Centrului de Ecologie Montană din Moieciu, a vorbit despre importanţa accesului la datele privind infrastructura existentă şi a stabilirii traseelor în funcţie de această infrastructură, în loc de a construi totul de la zero. Astfel, pistele ar putea fi amenajate de-a lungul căii ferate, pe drumurile de exploatare folosite în agricultură, pe cele forestiere, pe diguri - după modelul din Olanda şi Germania, şi abia după aceea gândite trasee adiacente drumurilor judeţene sau naţionale.
„Pe partea de accesibilitate şi mobilitate, legată strict de turism, prima chestiune de care ne-am lovit şi ne lovim în continuare este accesibilitatea la date, nu la obiectivele turistice. Noi nu avem datele corespunzătoare să putem lua hotărâri şi să analizăm exact. Pentru mine, acesta este primul lucru să adunăm întâi tot ce ne stă la dispoziţie în acest moment. Să vedem, înainte de a investi în structuri mari, în trasee de biciclete mari, lungi, să vedem mai întâi ce avem, ce drumuri forestiere între localităţi sunt disponibile, ce drumuri agricole sunt accesibile, să vedem situaţia proprietăţii, să vedem în lungul căilor ferate şi în lungul digurilor existente, cum putem amenaja digurile să fie şi ele accesibile pentru bicicletă, şi aici să nu ne gândim doar la bicicletă. Avem familii cu persoane cu handicap motoriu şi ele trebuie - şi asta e o datorie a administraţiei publice, să găsească soluţiile - ca aceste persoane şi familii să se poată plimba şi să se bucure de peisajul încă superb al judeţului Braşov. Şi mai ales trebuie să creăm alternative, prin aceste trasee de biciclete, astfel încât să nu mai aglomerăm tot timpul oraşele. În momentul de faţă, vizitarea este axată doar pe câteva puncte de interes major. Şi după ce avem toate datele acestea puse laolaltă, putem hotărî şi vedem pe ce ne focusăm. Avem nevoie de reglementări pentru marcaje, nu există aşa ceva în momentul de faţă, nu avem reglementări pentru meseria de ghid turistic pe bicicletă, cu toate că el este menţionat în mai multe legi. Avem o grămadă de lucruri pe care le putem face la nivelul judeţului şi nu trebuie să aşteptăm numai la nivel naţional să ni se dea legile. Cel puţin pe drumurile judeţene, avem suficiente posibilităţi să facem şi să hotărâm ce considerăm că trebuie pentru Braşov”, consideră Mihai Orleanu.