Şedinţa „ce facem cu urşii din Braşov” a venit ieri cu idei noi: otravă sau cipuri

După ce, în ultima perioadă, urşii au devenit o prezenţă obişnuinţă în localităţi, prefectul judeţului Braşov, Cătălin Văsii, i-a convocat marţi, 15 iunie, în şedinţă pe administratorii fondurilor cinegetice, ai Jandarmeriei, ai Gărzii Forestiere, ai Gărzii Naţionale de Mediu, ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului Braşov, dar şi pe cei ai Institutului Naţional de Cercetare - Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”. De asemenea, la discuţii a participat şi primarul Braşovului, Allen Coliban.
În urma acestor discuţii au fost propuse mai multe soluţii „de avarie” pe termen scurt, scopul acestora fiind să evite întâlnirile om - urs.
Astfel, în timpul discuţiilor, a fost propusă extinderea proiectului-pilot de instalare a containerelor anti-urs pentru gunoi n toate zonele limitrofe municipiului Braşov şi, ulterior, în măsura posibilităţilor, şi în celelalte zone din judeţ  unde sunt astfel de probleme.
De asemenea, a fost propusă o analiză din punct de vedere cost/eficienţă a unui proiect de monitorizare a urşilor-problemă prin montarea de collare. De altfel, de mai mulţi ani, când un urs este relocat, i se montează dispozitiv de monitorizare.
Totodată, a precizat prefectul judeţului, Cătălin Văsii, în timpul discuţiilor participanţii au decis să formeze un grup de lucru format din specialişti ai instituţiilor cu competenţe în domeniu şi gestionari ai fondurilor cinegetice. „Acest grup va trebui să propună soluţii concrete, care să le completeze pe cele adoptate până acum la nivel local şi care să ne permită gestionarea mai bună, pe termen scurt, a problemei. S-a adus în discuţie şi necesitatea modificării legislaţiei de bază, prin adoptarea unui management diferenţiat al speciei urs şi permiterea intervenţiei preventive în cazul aceste specii. Referindu-mă la judeţul Braşov, 98% din pagubele produse de animalele sălbatice sunt făcute de urs. Din punctul meu de vedere, situaţia în care ne aflăm nu este favorabilă nici omului, dar nici ursului. Dorim cu toţii, cred, conservarea acestei podoabe a Carpaţilor, dar viaţa şi avutul oamenilor sunt cel puţin la fel de importante”, a declarat, la finalul întâlnirii, prefectul Cătălin Văsii. El a reamintit şi faptul că o şedinţă în care s-a discutat problema urşilor a avut loc la Prefectură şi în 28 mai, iar după această întâlnire a fost transmis un memoriu la Ministerului Mediului, prin care a fost prezentată situaţia de fapt din judeţul nostru.

Relocarea are succes doar în cazul urşilor tineri
De asemenea, în cursul întâlnirii menţionat că în momentul de faţă relocarea exemplarelor-problemă nu mai reprezintă o soluţie, din cauză că fondurile cinegetice unde se solicită relocarea nu îşi mai dau acordul. Şi în ipoteza că ar exista acest acord, urşii respectivi fie s-ar întoarce (cum s-a întâmplat nu o dată), fie ar reprezenta probleme în zonele de relocare. „Relocarea, chiar dacă ar exista acordul gestionarului de fond cinegetic unde aceasta se solicită, are efect doar în circa 25% din cazuri, procentaj aplicat exemplarelor tinere, de 2-3 ani. Or, în situaţia în care ne aflăm, chiar dacă s-ar reuşi relocarea, nu ar însemna decât o cheltuială inutilă de timp, bani şi resursă umană”, au afirmat specialiştii prezenţi la întâlnire.

Din alte ţări
De asemenea, specialiştii au precizat că există şi riscul ca oamenii să apeleze la soluţii radicale pentru a scăpa de urşii problemă. „Avem exemple în alte ţări în care situaţia nu a fost atât de gravă ca la noi şi unde, în lipsa măsurilor care să ţină sub control populaţia de urs, oamenii au început să otrăvească aceste animale pe scară largă. Temerea noastră este ca nu cumva, din cauza invadării aşezărilor omeneşti, a gospodăriilor, din cauza pagubelor şi victimelor pe care le fac, a groazei pe care au ajuns să o inspire în zonele expuse, urşii să nu devină şi la noi din specie strict protejată, specie în pericol”, au spus unii dintre particpanţii la întâlnire.

Discuţii şi despre felul în care urşii se hrănesc
Pe de altă parte, după întâlnire, primarul Braşovului, Allen Coliban, a declarat că în timpul întâlnirii s-a discutat şi „despre felul în care urşii se hrănesc şi cum am putea să intervenim inclusiv în această zonă astfel încât să limităm interacţiunile dintre om şi urs şi venirea urşilor în oraş”. De altfel, edilul a menţionat că, de aproximativ o săptămână, Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt a început, din nou, să lase urşilor hrană în pădure.
De asemenea, edilul a declarat că în timpul discuţiilor de la Prefectură s-a discutat şi de nevoia de dotare şi resursă umană a Jandarmeriei pentru a interveni în astfel de cazuri, având în vedere că în prezent această instituţie este singura instituţie care trebuie să intervină, potrivit legii, în interiorul localităţilor, însă nu are nici tranchilizante şi nici jandarmi certificaţi să folosească armele cu tranchilizant, putând doar angaja colaboratori care să facă acest lucru.
Pe de altă parte, primarul a ţinut să sublinieze faptul că reglementările legate de vânătoarea urşilor sunt decise la nivel european prin Directiva Habitate, care interzice vânătoarea urşilor, cu derogări aprobate de Ministerul Mediului pentru acele cazuri punctuale în care există victime şi pagube însemnate. Procedurile prevăd şi o etapizare a înlăturării pericolului, uciderea urşilor fiind ultima soluţie.
De precizat că în Noua, Valea Cetăţii sau Şchei se plimbă ursoaice cu pui, iar acestea pot deveni extrem de agresive în momentul în care simt o ameninţare.

Câte animale sălbatice mai avem prin Braşov şi câte pagube domestice au făcut an de an
Garda Forestieră Braşov şi Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare în Silvicultură  au prezentat, în cadrul şedinţei de marţi de la Prefectură, un inventar şi o evoluţie a numărului animalelor sălbatice din arealul judeţului. Astfel, din 2016, efectivele estimate ale speciei urs brun în judeţul Braşov au crescut de la 970 de exemplare la 1.052 de exemplare (2017), 1.162 de exemplare (2018), 1.287 de exemplare (2019) şi 1.468 de exemplare (2020). În prezent, populaţia de urs în judeţul Braşov depăşeşte 1.500 de exemplare, în condiţiile în care efectivul optim raportat la habitatul natural al speciei este de aproximativ 400 de urşi. În privinţa pagubelor evaluate, acestea s-au ridicat la valoarea de 477.833 lei în 2019, 351.994 lei în 2020 şi 63.842 lei în acest an.