Securiștii mai au tupeu să candideze în Parlament!

Aici, în Brașov, unde muncitorii de la Steagu au fost persecutați pentru curajul de a striga pentru prima oară „Jos Comunismul” în 1987 Înainte de a căpăta o notorietate mediatică bazată pe idei care le-ar face invidioase pe Țonciu și Cruduța, în urmă cu câțiva ani, „Ionică” Ghișe lucra să pună botniță presei. Evident, în numele democrației. Poate este o coincidență, dar putem considera rațional că supărarea lui Ghișe de atunci pornea de la faptul că presa l-a prezentat de-a lungul timpul nu doar în postura de om-sandwich, ci și în aceea de turnător la Securitate. Ghișe a intrat în vizorul CNSAS încă din 2002. Poate de frică sau poate într-un moment unic de sinceritate, Ghișe a recunoscut că a dat note informative despre studenți libieni școlarizați în România și cazați la căminul unde era pedagog. CNSAS, instituție care la acea vreme nu intrase în posesia tuturor arhivelor Securității deținute de SRI și SIE, a emis inițial o decizie favorabilă lui Ghișe. Astfel, Ioan Ghișe a primit certificatul nr. 79/2002 de la CNSAS, certificat în care se susține că acesta n-a făcut poliție politică. Pedagog turnător Numai că în 2006, omul politic brașovean Dumitru Buțan a cerut reanalizarea cazului acestuia. Mai mult, Buțan a scos la iveală angajamentul dat de actualul senator Ioan Ghișe către fosta Securitate, încă din anul 1983. Conform unui articol publicat în ziarul „Curentul” în luna septembrie a acestui an și care făcea referiri la presa vremii, cităm ,,pe la finele verii toride din 2006, Ghișe venea cu o delațiune incendiară: a turnat la fosta Securitate. Pentru a-și căuta singur circumstanțe atenuante, el susținea la acel moment că totuși nu a făcut poliție politică și că opinia publică trebuie să facă distincția între turnători și colaboratori. Ghișe recunoștea atunci cu o lejeritate debordantă că a furnizat șapte note informative către Securitate, de o durată de doi ani, perioadă în care a lucrat la uzina Tractorul Brașov, ocupându-se de un contract pentru Libia”. Cu tupeu – spune sursa citată - Ghișe susținea cu tărie că ,,cele șapte note informative nu conțineau altceva decât date despre activitatea studenților libieni veniți în practică la uzina Tractorul, în condițiile în care unitatea avea și profil militar”. Circ, fără pâine Ghișe pretinde că „angajamentul semnat cu securitatea făcea parte din anexele contractului romano-libian și viza aplicarea legii siguranței naționale”. Numai că, brusc, după doi ani, efectele angajamentului ar fi încetat, odată cu expirarea contractului. Și asta a venit cu lepădarea lui Ghișe de Secu. Întrebarea noastră este dacă și Secu s-a lepădat de el? Asta deoarece intrarea în politică și-a făcut-o în 1991 în forță, ca și consilier județean, activând în Partidul Alianța Civică (PAC) de unde a trecut ulterior la PL 93. Din 1998, Ghișe a devenit membru PNL. Primul mandat de parlamentar l-a deținut între 1992 si 1996. Ca primar al Brașovului, aceasta a deținut două mandate consecutive între 1996-2000 și 2000-2004. A revenit în legislativ începând cu anul 2004. Suntem în 2012 și nicio realizare nu s-a legat de numele lui. Ne-a dat circ, dar mai vrem și pâine. Eu, Ionică „Subsemnatul Ghișe Ioan (…), neîncadrat politic, pedagog la Liceul industrial Tractorul, mă angajez să sprijin în mod secret și organizat organele de Securitate în scopul prevenirii, descoperirii și lichidării oricăror infracțiuni îndreptate împotriva securității statului. Mă angajez să informez în mod real despre orice fapte îndreptate împotriva securității statului, indiferent de persoane sau grad de rudenie. Materialele pe care le voi furniza le voi semna «Ionică»”.