Secretul maestrului
Autor: Liviu CIOINEAG
Publicat la 28 aprilie 2007
Părintele Qwan Ki Do vine an de an la Brașov. Puțini știu acest lucru, cum la fel de puțini știu că această disciplină marțială nu este japoneză, ci vietnameză
Părintele Qwan Ki Do vine an de an la Brașov. Puțini știu acest lucru, cum la fel de puțini știu că această disciplină marțială nu este japoneză, ci vietnameză. Povestea lui Pham Xuan Tong (foto drepata) este una demnă de orice „film cu karate”. Acum, la bătrânețe, el călătorește peste tot în lume, la discipolii săi, însă recunoaște că Brașovul este unic. Tocmai de aceea el revine an de an, la poalele Tâmpei.
De această dată, la invitația departamentului de Qwan Ki Do din cadrul Federației Române de Arte Marțiale, maestrul a acceptat să stea de vorbă cu presa. Alături de maestru au participat la eveniment Ovidiu Covaci - vicepreședintele Federației Române de Arte Marțiale, Daniel Diaconescu - secretar general al Departamentului Qwan Ki Do România și Sorin Nicolescu - reprezentant al Brașovului în Departamentului Qwan Ki Do România.
Cum s-a născut
Qwan Ki Do
Maestrul Pham se declară un copil al războiului. „M-am născut în război. Am fost luat prizonier de ambele părți și a trebuit să lupt pentru a rămâne în viață. Dacă nu știam Qwan Ki Do, astăzi nu vă mai vorbeam”, ne-a spus maestrul - obligat să se înroleze în armată la 17 ani. „Am început să învăț Qwan Ki Do de când aveam 9 ani. Am trecut examenul la un templu taoist și am rămas acolo până la vârsta de 23 de ani. Atunci am ales să merg la studii în Europa și am plecat cu gândul să mă întorc cât mai repede acasă. Dar viața a decis altfel. Am rămas surprins când, la moartea maestrului meu, mi s-a lăsat prin testament școala de arte marțiale. Primul lucru pe care l-am făcut apoi a fost să denumesc noul stil de luptă după numele maestrului meu, Chau Qwan Khi”.
„Eu nu am fondat nimic. Am continuat să fac ceea ce era deja fondat”
Deși denumirea are rezonanțe japoneze, Qwan Ki Do își are rădăcinile în Vietnam, în cele mai vechi și continue tradiții marțiale. Este rezultatul a peste 30 de ani de studii și cercetări depuse de maestrul Pham Xuan Tong. „Eu nu am fondat nimic. Am continuat să fac ceea ce era deja fondat”. Maestrul vietnamez spune că această disciplină nu se bazează pe violență, așa cum își imaginează majoritatea oamenilor, ci pe spiritualitate. „A practica Qwan Ki Do înseamnă să cauți echilibrul în toate lucrurile. Armonia este sufletul acestei arte marțiale. Perseverența, modestia și voința – calitățile practicantului”, spune Pham.
Patru lucruri esențiale
Maestrul are 60 de ani, dar arată de 40. Este jovial, gesticulează mult și nu pare să-și dea prea multă importanță, ca un mare luptător. Ne-a mărturisit că „nu e nici tânăr, nici bătrân”, iar până la 55 de ani obișnuia zilnic să alerge 12 kilometri. Asta, în timp ce noi nu suntem în stare nici să alergăm după autobuz. Deși pare greu de crezut, omul nu este nici vegetarian și nici nu luptă împotriva consumului de alcool. „Totul e să păstrezi un echilibru. Nimeni nu spune să nu bei. Și eu mai beau câte un păhărel. Dar atunci când abuzezi de carne și băutură, este bine să lași măcar trei zile ca corpul să se refacă, să elimine toxinele. La fel și spiritual. Stresul poate fi distrugător, însă dacă măcar o oră pe zi ne liniștim și încercăm să ne găsim pacea lăuntrică, a doua zi putem să o luăm de la capăt refăcuți”. Pham Xuan Tong luptă în schimb împotriva violenței. „Toți vrem să vedem lupte sângeroase, lovituri puternice, vrem să știm să-i facem pe ceilalți knock-out (KO). Dar nimeni nu vrea să fie făcut KO. Atunci, de ce să o facem? Credeți-mă că eu știu ce înseamnă violența. Am trăit în război și am văzut cum e să ucizi pentru a nu fi ucis. Războiul nu folosește nimănui”, spune bărbatul. Vietnamezul spune că sunt patru lucruri simple pe care dacă le facem echilibrat și relaxat sunt spre binele nostru. „În primul rând să mănânci. Trebuie să te bucuri de mâncarea ta, dar nu poți să o faci dacă cineva te bate la cap sau cineva se ceartă. Mai bine nu mai mănânci. Apoi este somnul, care dacă nu se face regulat, în liniște, nu este odihnitor. Lucrul care bucură cel mai tare corpul este dragostea. Dar nu poți să faci dragoste dacă te gândești la grijile de la muncă. Nu în cele din urmă, al patrulea lucru este să te duci la toaletă. Este important pentru că în felul ăsta se elimină toxinele. Este important ”.
Comentarii
nu este nici un comentariu
Adaugă un comentariu