„Secretul” din spatele scumpirii energiei electrice

Scumpirea energiei electrice a fost amplificată de mecanismul formării preţurilor adoptat în UE („pay as clear”), care promovează alinierea preţurilor angro la cel mai mare cerut pe piaţă. Motivul acestei alinieri este ca investiţiile în regenerabile să se amortizeze. Până mai ieri a fost preţul cărbunelui, iar acum sunt preţurile gazelor naturale.
Dacă reperul pentru formarea preţurilor cerute pe piaţă ar fi preţul de producţie cel mai mic, al regenerabilelor (hidro, vânt, soare), „cel mai probabil astfel de investiţii ar fi inhibate, nefiind rentabile”, spune o analiză a Băncii Naţionale a României (BNR). Capacităţile de producţie a electricităţii regenerabile au un cost ridicat al investiţiilor, care au nevoie de preţuri mari pentru a fi recuperate.
Împotriva sistemului pay as clear s-au revoltat ţările care au deja o componentă substanţială a regenerabilelor, dar nu au avut succes. În România, luna iulie s-a închis cu un preţ de 9 ori mai mare faţă de media anului 2020, la 367 euro / MWh pe piaţa spot, potrivit bursei OPCOM.
Preţurile la energia electrică au crescut de cel puţin 4 ori în ţările UE, de la începutul anului 2020 până în iunie 2022: de peste 6 ori în Germania şi Franţa, până la 218 – 249 euro / MWh şi de peste 4 ori în Ungaria şi Grecia, până la 237 – 241 euro / MWh, potrivit Statista.  

Piaţa europeană a energiei este dominată de oligopoluri
Problema este că piaţa europeană este încă fragmentată şi „tot nu a ajuns să fie guvernată de un cadru concurenţial veritabil”, spune raportul citat.
O caracterizare mai corectă ar fi cea de oligopol, în numeroase cazuri fiind prezenţi doar câţiva jucători mari, cu poziţie dominantă, deseori deţinuţi de stat”, conchide BNR.
Pe piaţa gazelor, dependenţa prea mare de Rusia  (40% din consum iniţial, circa 30% acum) a dus la creşteri de preţ de 300%, cu un vârf de 600% în martie, la bursa olandeză TTF, de referinţă pentru Europa (occidentală, mai ales).
„Saltul amplu al preţurilor de pe piaţa gazelor naturale a avut un efect de domino asupra preţului electricităţii”, căci gazele au o contribuţie de circa 20% în mixul de producţie.

Mecanismele strategice care stimulează scumpirile
În Uniunea Europeană, a fost ales mecanismul „pay-as-clear market”:
mai întâi intră pe piaţă cantităţile oferite de producătorii cu cele mai mici costuri marginale de producţie mici (cazul regenerabilelor).
Apoi, în ordinea crescătoare a preţurilor licitate, cei cu costurile tot mai mari (cazul centralelor pe gaze naturale sau cărbune), până când cererea este complet acoperită.
Preţul final este stabilit pentru toţi operatorii la nivelul preţului ultimului producător care a intrat pe piaţă, astfel încât să fie satisfăcută integral cererea (în general costul marginal al termocentralelor pe cărbune sau pe gaze naturale, dată fiind volatilitatea producţiei din surse regenerabile), explică analiza BNR.
Mecanismul unic de stabilire a preţurilor pe piaţa spot a afectat indirect şi comportamentul preţurilor de pe pieţele la termen”, spune BNR.
Alternativa ar fi mecanismul „pay as bid”: fiecare producător să facă o ofertă proprie de preţ la care doreşte să vândă electricitatea, iar cumpărătorul să o accepte sau nu.
Totuşi, „operatorii cu costuri de producţie mai mici vor încerca să oferteze un preţ cât mai apropiat de costul marginal de producţie al ultimului producător de care este nevoie să intre pe piaţă pentru a acoperi cererea (deci cel cu costul cel mai mare)”.
Astfel că alternativa  nu va produce diferenţe semnificative, dar „gradul de transparenţă a pieţei s-ar diminua considerabil”.

Revolta împotriva mecanismului
La sfârşitul anului trecut, Cehia, Grecia, Franţa, România şi Spania au cerut reformarea mecanismului de formare a preţului electricităţii, astfel încât să capete o pondere mai mare electricitatea mai ieftină, ponderea acesteia în producţia ţărilor respective fiind mare.
În România, deseori regenerabilele acoperă aproape sau peste jumătate din producţia de electricitate. Hidrocentralele au produs peste 29% din electricitate în aprilie, de pildă, potrivit celui mai recent raport al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), la care parcurile eoliene au adăugat 18% şi cele fotovoltaice 2%.
În decembrie 2021, când se mai foloseau încă intensiv gazele (peste 22%), ponderea regenerabilelor tot ajungea la 41%.
Cererea celor 5 ţări „rebele” a produs o dezbatere aprinsă la reuniunea miniştrilor Energiei ai ţărilor UE din 2 decembrie. S-au opus 9 ţări printre care Germania, Ţările de Jos şi Austria, care au avut câştig de cauză, notează cursdeguvernare.ro.

Au câştigat soluţiile conjuncturale
Şi s-a hotărât ca scumpirea energiei să fie tratată cu sisteme naţionale de plafonare şi compensare.
Soluţiile conjuncturale au fost eterogene între septembrie 2021 şi mai 2022, rezumă raportul BNR.
În privinţa volumului „sumelor alocate intervenţiilor” variază între doar 0,1% din PIB în Danemarca şi Cehia, la 1,6 % din PIB în România şi 3,6-3,7% l în Lituania şi Grecia.
Cât priveşte tipul intervenţiei soluţiile au variat „de la scheme de compensare sau transferuri sociale direcţionate către gospodăriile vulnerabile, la reducerea impozitelor indirecte (TVA, accize) sau a altor elemente din factură (precum tarifele de distribuţie sau taxe specifice aplicate energiei)”, spune raportul BNR.