Seceta i-a lăsat fără hrană pe zimbrii din Vama Buzăului

Pentru ca animalele să nu devină muritoare de foame, administratorii rezervației le-au solicitat autorităților județene fonduri suplimentare pentru a achiziționa hrană Seceta a afectat până și rezervația de zimbri din Vama Buzăului. Îngrijitorii au început să hrănească deja cele 17 animale cu furajele și concentratele pregătite pentru iarnă, astfel că proviziile făcute au început să scadă văzând cu ochii. „În mod normal, timp de șase luni pe an, aceștia se hrăneau cu iarba care crește în țarcul unde sunt ei închiși, respectiv de pe pășunea de 12 hectare. Din păcate, din cauza secetei iarba s-a uscat, iar acum le dăm deja fân și concentrate”, ne-a declarat Fabian Roth, administratorul Rezervației „Valea Zimbrilor”. Pentru ca situația să nu se agraveze, mai ales că și efectivul de zimbri s-a mărit în ultimii ani, administratorii rezervației au solicitat Consiliului Județean Brașov alocarea unor fonduri suplimentare pentru a achiziționa hrană. Aleșii locali își propun, ca pentru moment să aloce 20.000 de lei, din cele 100.000 de lei care ar fi necesare. „Practic avem nevoie de o sumă dublă față de anul trecut pentru cumpărarea hranei. În total sunt 17 zimbri, printre care și un pui din luna aprilie și, probabil, din primăvară efectivul se va mări, fiindcă avem 11 femele, iar acestea s-au adaptat în captivitate, iar în fiecare an am avut pui”, ne-a explicat Roth. Pe lângă furaje animalele primesc fructe, sfeclă, cartofi, și, teoretic, doar pe timp de iarnă hrana acestora era completată și cu concentrate, care sunt făcute din cereale, dar mai au în plus și făină de oase. Rezervația are nevoie de bani pentru extindere Rezervația brașoveană „Valea Zimbrilor” este cea de-a patra din țară și a fost inaugurată în 2008, în luna noiembrie, în urma unui proiect de dezvoltare turistică a zonei, susținut de Consiliul Județean Brașov, Agenția de Dezvoltare Durabilă a Județului (ADDJ) Brașov și primăriile din Prejmer și Vama Buzăului. Până în prezent, aici, Consiliul Județean a investit aproximativ 400.000 de lei, pentru a amenaja cele 12 hectare de pășune și a le crea condiții propice animalelor. Scopul final al acestui proiect este de fapt reaclimatizarea zimbrilor și repopularea masivului Ciucaș cu zimbri. De aceea, Primăria Prejmer a pus la dispoziția administratorilor, Asociația Valea Zimbrilor, o suprafață de 80 de hectare de pădure. Din păcate, nu poate fi folosit, atâta timp cât nu este împrejmuit. Pentru acest lucru este nevoie însă de 1,5 milioane de euro. Reprezentanții Asociației Valea Zimbrilor au încercat să obțină aceste fonduri de la Ministerul Mediului, prin Programul Operațional Sectorial de Mediu, însă proiectul le-a fost refuzat și Ministerul Mediului i-a lăsat pe brașoveni cu ochii în soare. Administratorii, respectiv ADDJ Brașov, Primăria Vama Buzăului și Primăria Prejmer, nu au fondurile necesare pentru a asigura o asemenea finanțare, ocupându-se doar de hrana și întreținerea animalelor. Cum au dispărut zimbrii Un exemplar de zimbru poate ajunge la o greutate de o tonă, masculii, și poate trăi până la 30 de ani. Se spune că ultimul zimbru care a trăit în Transilvania a fost ucis în 1790. În estul Europei, zimbrii erau proprietatea regilor, iar regele Sigismund I al Poloniei a instituit pedeapsa cu moartea pentru braconarea zimbrilor în anii 1500. Cu toate acestea, numărul lor a scăzut simțitor, în 1927, în lume, ajungându-se la mai puțin de 50 de zimbri, toți aflați în grădini zoologice. Ultimii zimbri din sălbăticie au fost uciși de braconieri, după Primul Război Mondial. În țara noastră a fost o perioadă de mai bine de un secol în care aceștia au dispărut cu desăvârșire.