Se lucrează zi şi noapte la Tunelul Homorod

Ministrul Transporturilor,Ciprian Constantin Şerban, dar şi Ion Simu-Alexandru, director general al Companiei Naţionale de Căi Ferate „CFR” SA, au efectuat o vizită de lucru pe şantierul Tunelului Homorod, un obiectiv inclus în proiectul de modernizare a liniei de cale ferată Braşov – Sighişoara, parte a Coridorului IV Pan-European.
Tunelul Homorod este alcătuit din două galerii de cale simplă, executate cu utilaje de foraj de tip TBM (Tunnel Boring Machine), o tehnologie de ultimă generaţie utilizată pentru prima dată la această scară în infrastructura feroviară din România. 
„Lucrările de excavare şi montaj al inelelor prefabricate înregistrează un progres constant, activitatea desfăşurându-se în regim continuu, atât pe timp de zi, cât şi pe timp de noapte”, au precizat reprezentanţii CFR Infrastructură. 
Tunelul Homorod, cu o lungime de 5,1 km fiecare, este forat între Racoş şi Homorod cu TBM-urile Alexandra şi Konstantina.

Evoluţie şi la Tunelul Ormeniş 
În cadrul aceluiaşi proiect, se desfăşoară lucrări şi la Tunelul Ormeniş, unde, la Portalul numărul 2, s-au executat 2.268 metri cu primul utilaj TBM şi 1.800 metri cu cel de-al doilea TBM, înregistrându-se o evoluţie semnificativă a lucrărilor. 
Tunelul va avea o lungime de 7 kilometri, iar săpăturile sunt realizate de TMB-urile Eleni şi Varvara. 
Subsecţiunea 2 Apaţa – Caţa face parte din proiectul de reabilitare a liniei de cale ferată Braşov – Simeria, parte a Coridorului Rin – Dunăre, pentru circulaţie cu viteza maximă de 160 km/h, tronson Braşov – Sighişoara.

Tunelul Mureni, finalizat în 15 octombrie 
Tot miercuri, Compania Naţională de Căi Ferate „CFR” SA a anunţat că a fost finalizată străpungerea Tunelului Mureni, o etapă majoră în reabilitarea liniei de cale ferată Braşov – Sighişoara, parte a Coridorului european Rin – Dunăre.
Tunelul, cu o lungime totală de 740 de metri şi este situat între halta Mureni şi staţia Vânători, judeţul Mureş. Acesta nu a fost săpat cu ajutorul TBM-urilor şi prin „Noua metodă austriacă”, care foloseşte unele metode de lucru preluate din minerit. 
Totuşi,  tunelul nu va fi dat prea repede în folosinţă. Astfel, Asociaţia Pro Infrastructra a anunţat că „mai este până când tunelul va fi gata: urmează pereţii-casetă (turnarea căptuşelii interioare), suprastructura (piatră spartă, traverse, şine, electrificare) şi desigur finisajele. Detalii seci pentru călătorii obişnuiţi care vor să ştie când vor merge cu trenul pe-aici. Răspunsul scurt: cândva prin 2027. Şi noi am vrea să ştim exact. În ambele capete ale tunelului rămân de făcut mai multe variante complicate care permit viteza maximă de 160 km/h: Vânători la nord şi Mureni-Archita la sud”.