„Se dă ceva?”

Zone importante ale Braşovului în perioada comunistă, urmele gloanţelor de la Revoluţie, listele persoanelor care au căzut victime ale regimului dictatorial sau „coada”, un simbol al „Epocii de Aur” au fost descoperite zilele trecute de 20 de studenţi din Amsterdam, membri ai uni club de sociologie din capitala Olandei, în cadrul unui proiect cu finanţare europeană derulat de Universitatea Transilvania din Braşov.
Olandezii au venit în ţara noastră pentru a face observaţie „la firul ierbii”. Mai exact, în 29 aprilie, cei 20 de studenţi olandezi, dar şi 7 studenţi ai Universităţii Transilvania din Braşov au fost împărţiţi în echipe şi au primit o listă cu 13 locuri semnificative pentru perioada comunistă, printre care Platforma Roman, Clădirea Modarom, Palatul Administrativ (clădirea Prefecturii, unde era sediul Partidului Comunist Român din Braşov) sau biserici evanghelice (unde sunt plăci comemorative cu enoriaşii căzuţi în războaie sau care au fost victime ale opresiunii comuniste), Monumentul rezistenţei anticomuniste, Cimitirul eroilor Revoluţiei. De asemenea, li s-a solicitat să fotografieze şi o coadă, dar şi să caute urme de gloanţe pe clădiri. Sarcina lor era să ajungă la 5 din cele 13 locuri şi să facă dovada prin realizarea unor fotografii.
După ce şi-au terminat turul prin oraş, ei au avut o întâlnire cu profesorii universităţii, care le-au povestit despre locurile pe unde au fost. Printre altele, ei au aflat de la o secţie de pe Platforma Roman au plecat muncitorii care au participat la revolta din 1987. De asemenea, li s-a spus povestea cozii, cea la care se aşezau oamenii în perioada comunistă, întrebând dacă se dă ceva, dar li s-a explica şi ce e cu urmele de gloanţe (care au fost păstrate pe clădirea Modarom), faţadele fiind ciuruite în perioada Revoluţie, când la Braşov „se trăgea”.

O curiozitate fără răspuns
La rândul lor, studenţii din Olanda au început să pună întrebări. Unii erau nelămuriţi de faptul că pe Platforma Roman au găsit hale lăsate în paragină, iar alţii au întrebat câte victime a făcut dictatura comunistă în România. Dacă în cazul halelor lăsate în paragină răspunsul primit a fost destul de uşor de dat (li s-a explicat faptul că acestea făceau parte dintr-un complex industrial foarte mare, care după 1990 nu a mai supravieţuit), în ceea ce priveşte victimele comunismului, profesorii braşoveni au subiectul nu este atât de simplu. Printre altele, ei le-au povestit că există  victimele condamnate pentru diferite „infracţiuni împotriva orânduirii sociale”, dar sunt şi persoanele care şi-au pierdut viaţa din cauza unor măsuri, cum a fost interzicerea avortului şi a mijloacelor contraceptive.

Şi-au atins obiectivul
Pentru studenţii din Olanda, dar şi pentru cei din România, a fost un experiment interesant, o cercetare exploratorie despre evoluţia unui oraş. „Aceste repere vizuale i-au ajutat să înţeleagă mai bine perioada comunistă, pentru că au avut termeni de comparaţie. Au văzut halele lăsate în paragină de la Roman şi magazinele din zonă, dar au aflat că acel loc este important pentru Braşov, pentru că acolo a izbucnit revolta muncitorilor braşoveni din 15 Noiembrie 1987. De asemenea, au aflat şi despre perioada economică extrem de dificilă a României din anii 1980, când era o penurie alimentară. Au văzut urmele de gloanţe de pe clădiri şi au aflat, pe scurt, istoria Revoluţiei din 1989, când, şi la Braşov au murit numeroşi oameni. Practic, ei şi-au atins obiectivul. Au putut cunoaşte o parte a României în mod autentic”, a declarat conf. dr. Florin Nechita, profesor al Facultăţii de Sociologie şi Comunicare de la Universitatea Transilvania.
Explorarea Braşovului de către studenţii a fost legată şi de un proiect de cercetare al Universităţii Transilvania, ce vizează femeile implicate în rezistenţa anticomunistă. WOmen in Resistance in 20th century (WORTH) este un proiect finanţat de Uniunea Europeană în cadrul programului Programul Citizens, Equality, Rights and Values (CERV).