Scrisoarea lui David către profesori. Ce vor face 8 ore la şcoală

Ministrul Educaţiei şi Cercetării, Daniel David, anunţă reforma burselor pentru elevi, demararea procedurilor pentru organizarea concursurilor pentru directorii de şcoli şi reorganizarea inspectoratelor, începând cu finalul lui 2025, potrivit unei scrisori deschise transmise presei.
„În toată această situaţie gravă, avem acum şansa ca şi în educaţie să schimbăm o paradigmă educaţională pe alocuri greşită şi să construim una mai sănătoasă! Într-adevăr, Premierul a spus că acest Guvern este unul de sacrificiu, lucru reiterat şi de mine pentru acest mandat la educaţie-cercetare. Dar dacă tot este de sacrificiu, atunci să merite!”, a spus ministrul Educaţiei şi Cercetării, Daniel David, într-un comunicat amplu de presă publicat de ministerdupă ce Guvernul şi-a asumat răspunderea pe pachetul de măsuri fiscale.
Ministrul Daniel David spune că la sfârşitul anului 2025 va începe reforma privind inspectoratele şcolare şi va organiza concursurile de directori de şcoli. „Voi demara concursurile pentru directorii de unităţi şcolare şi vom reorganiza „inspectoratele”, astfel încât, din 2026 – 2027, să începem cu un nou model. E parte din viziune şi, cu ajutorul profesioniştilor din educaţie, o vom implementa. Indiferent ce vi se spune, trebuie să ştim, la modul serios, că ţara se află în criză, iar dacă nu luăm aceste măsuri de eficientizare la nivel de ţară şi altele care vor urma, din septembrie avem dificultăţi cu plata salariilor/pensiilor/burselor în toate sectoarele”.

Mesajul integral al ministrului Educaţiei şi Cercetării:
„Dragi oameni ai educaţiei,
Trăim o situaţie de criză pe care niciunul dintre noi nu şi-a dorit-o. O situaţie din care putem ieşi doar împreună, prin solidaritate şi cu acţiuni raţionale şi decente. O facem pentru noi dar, mai ales, pentru viitorul copiilor noştri.
Indiferent ce vi se spune, trebuie să ştim, la modul serios, că ţara se află în criză, iar dacă nu luăm aceste măsuri de eficientizare la nivel de ţară şi altele care vor urma, din septembrie avem dificultăţi cu plata salariilor/pensiilor/burselor în toate sectoarele.
Dar în toată această situaţie gravă, avem acum şansa ca şi în educaţie să schimbăm o paradigmă educaţională pe alocuri greşită şi să construim una mai sănătoasă! Într-adevăr, Premierul a spus că acest Guvern este unul de sacrificiu, lucru reiterat şi de mine pentru acest mandat la educaţie-cercetare. Dar dacă tot este de sacrificiu, atunci să merite! Trebuie să renunţăm şi în educaţie-cercetare la paradigmele vetuste cu mecanisme ascunse, neperformante şi inechitabile. Asta nu înseamnă, aşa cum se tem unii, că se distruge sistemul de educaţie, ci că renunţăm la un sistem cu mecanisme vetuste, construind o nouă paradigmă a unei educaţii raţionale, decente, performante şi echitabile! Să nu uităm că suntem cu toţii aici, decidenţi, practicieni în educaţie, oameni ai educaţiei pentru un singur ţel, acela de a educa şi de a forma elevii şi studenţii. Ei sunt raţiunea noastră profesională, umană, iar binele şi viitorul lor trebuie să ne ghideze în decizii şi în acţiuni.
Eu cunosc bine sistemul educaţional (preuniversitar/universitar) şi de cercetare şi ştiu cum se vede şi din interior, dar şi din exterior. Aşa că înţeleg distorsiunile ambilor actori, din interior şi din exterior, care se exprimă frenetic în aceste zile şi încerc să le corectez.
 Pentru toţi aceia care alegeţi să fiţi parte din această construcţie nouă şi sănătoasă, dar şi pentru toţi cei pentru care, în mod direct sau indirect, sistemul de educaţie este parte din viaţa voastră, încerc să explic cele mai importante decizii de astăzi, pentru a vă feri de manipulări (colegii mei din minister vor începe implementarea treptată a acestor reglementări în sistem, în colaborare cu toţi cei responsabili):

1. Aceste măsuri au fost luate într-un context grevat de (1) raţionalitate – să rămânem în jurul limitelor unor repere europene şi (2) decenţă – cât îşi permite acum ţara în criză şi cu reîntoarcerea resurselor (financiare) în timp în sistem, astfel:
- Pe termen scurt: în educaţie-cercetare nu dăm oameni afară şi nu scădem salariile;
- Pe termen mediu: punctul de start pentru profesor debutant/asistent univ. va fi salariul mediu brut pe economie şi vom asigura echivalenţa salarială a CSII/CSI cu conf./prof. univ.;
-  Pe termen lung: nu mai prorogăm 1% din PIB pentru cercetare şi 15% din bugetul general consolidat (pe cheltuieli) pentru educaţie.

2. Creşterea normei se va face din ore libere – avem peste 30.000 de norme didactice în sistem care nu sunt prinse în regim de titularizare/viabilitate/continuitate -, aşa că nu se vor opri contracte de muncă în derulare. Nimeni nu îşi va pierde locul de muncă şi vom trata fiecare situaţie specifică, acolo unde este cazul, în interesul cadrului didactic/elevului şi al sistemului de educaţie.

3. Creşterea normei de lucru în activitatea directă cu copiii (norma didactică – litera a, art. 207 din Legea 198/2023) se face în medie de la 3.6 la 4 ore din cele 8 ore zilnice, creşte adică, în medie, cu 24 de minute zilnic! Iar asta ne situează tot sub media europeană a normei didactice. Această creştere este temporară, valabilă pentru un ciclu de studiu (4 ani), pentru a-i analiza şi impactul, iar profesorii cu vechime şi performanţi îşi vor putea deduce din timpul de lucru de 8 ore (literele b-f, art. 207 din Legea 198/2023). În fine, pentru a susţine această tranziţie, activităţile legate de „dirigenţie”, de examenele naţionale (evaluare naţională şi bacalaureat) şi pregătirea pentru olimpiade rămân ca până acum, neincluse în normă, şi se vor plăti separat.
Art. 207 din Legea 198/2023 – (1) Activitatea personalului didactic de predare se realizează într-un interval de timp zilnic de 8 ore, respectiv 40 de ore pe săptămână, şi cuprinde:
- (a) activităţi didactice de predare-învăţare-evaluare şi de instruire practică şi examene de final de ciclu de studii, conform planurilor-cadru de învăţământ, de pregătire pentru evaluări/examene naţionale şi/sau pentru obţinerea performanţei educaţionale, precum şi de învăţare remedială;
- (b) activităţi de pregătire metodico-ştiinţifică, activităţi de dezvoltare a curriculumului la decizia elevului din oferta şcolii, în acord cu nevoile elevilor;
- (c) activităţi de educaţie, mentorat şi alte activităţi complementare procesului de învăţământ;
- (d) activităţi de management al clasei;
-(e) activităţi specifice elaborării, implementării şi evaluării proiectelor educaţionale;
- (f) activităţi de sprijin pentru persoanele care ocupă funcţia didactică de profesor itinerant şi sprijin în cadrul CJRAE/CMBRAE.

4. Chiar cu această creştere de 2 ore/săptămână, din cele peste 30.000 de norme didactice libere, multe rămân pentru plata cu ora, dar, în timp, cât mai multe din acestea trebuie scoase transparent la concursul de titularizare (care, în prezent, se desfăşoară acum aşa cum a fost planificat). Însă plata cu ora în sistemul preuniversitar trebuie să fie definită raţional şi decent. În prezent nu se raportează la tot timpul de lucru şi are o valoare prea mare faţă de ora din norma de bază (inclusiv în comparaţie cu domeniul universitar şi, pe alocuri, al sănătăţii). Nu este nimeni obligat să o facă, iar cine va dori, trebuie să ştie că valoarea acesteia este una corectă şi cât îşi permite acum domeniul.

5. Da, munca în educaţie nu este uşoară! Sigur, alţii ne spun că nu este uşoară nici în alte domenii (ex.: cu bolnavii în sănătate) şi că noi avem, totuşi, în preuniversitar 62 de zile lucrătoare (plătite) de concediu anual. Însă eu, ca ministru, ştiu dificultatea muncii noastre şi apreciez fiecare efort pe care colegii noştri de la catedră îl fac.

6. Degrevarea funcţiilor de conducere va trebui să meargă, depinzând de mărimea unităţii şi a funcţiei de conducere, până la 50%. Cred că oricine din această categorie poate avea măcar 2 ore de activităţi didactice pe zi, pentru a nu pierde legătura cu copiii şi actul didactic! În prezent, aproximativ 70% dintre cei aflaţi în funcţii de conducere, cu degrevări în medie de 64% (dar cu păstrarea salariului), îşi iau oricum plata cu ora.
a) Aici, da, modelele europene presupun profesionalizarea funcţiilor de conducere. Va trebui să discutăm ce model dorim în ţară, iar din anul şcolar 2026 – 2027 să-l şi implementăm.
b) La sfârşitul anului 2025, voi demara concursurile pentru directorii de unităţi şcolare şi vom reorganiza „inspectoratele”, astfel încât, din 2026 – 2027, să începem cu un nou model. E parte din viziune şi, cu ajutorul profesioniştilor din educaţie, o vom implementa.

7. Noile limite minime/maxime pentru numărul de copii dintr-o clasă se află şi în alte practici europene, iar aceste limite sunt similare cu ceea ce aveam în ţară între 2011 – 2020 (şi pe alocuri chiar mai bine); practic, nu cred că este o problemă majoră să avem cu 1 – 2 bănci mai mult în unele clase, considerând dificultăţile existente. Limitele nesustenabile aduse în 2023 au creat nu doar multe norme didactice, ci şi multe clase care grevează şi infrastructura şcolară. Da, reducerile privind numărul de copii în clasă, acolo unde există cazuri de copii cu cerinţe educaţionale speciale, rămân valabile, inclusiv pentru minorităţi şi pentru celelalte condiţii specificate în lege. Iar reducerea acestor limite minime/maxime trebuie să rămână un deziderat, gândit, însă, în limite realiste şi cu implicaţii psihopedagogice, pe măsura creşterii bugetului şi dezvoltării infrastructurii.

8. Pragul nou mai ridicat pentru statutul de personalitate juridică nu schimbă nimic în ceea ce priveşte unitatea şcolară şi orientarea ei către nevoile profesorilor şi elevilor (ex.: contractele de muncă, locul de desfăşurare a activităţilor educaţionale etc.). Școala devine arondată formal uneia cu personalitate juridică, doar dispare poziţia de director, dar persoana rămâne titulară în sistem. Reglementările legate de numărul unităţilor şcolare per UAT rămân valabile.

9. Bursele în sistemul preuniversitar sunt normalizate pentru a evita distorsiunile din ultimii ani, în care şcoala de devenit adesea o fabrică de note pentru bani! Dacă nu interveneam acum, mai ales în zona burselor de merit, cred, sincer, văzând unele reacţii din sistem, că şcoala nu mai putea fi salvată de ea însăşi. În ultimii ani am adus în şcoală „ethosul banilor” prin „bursiadă”, iar aici nu mă aveţi partener. Dacă îl mai continuam o vreme şi nu interveneam acum, nu-l mai puteam stopa, distrugând „ethosul educaţiei”, care ne spune că într-un sistem gratuit şi obligatoriu de învăţământ copiii trebuie să vină la şcoală, văzând şcoala cu plăcere, ca modalitate de succes social. Bursele/premiile au alte funcţii, aşa cum le propunem aici şi unde mă aveţi partener:
- Copiii care au nevoie să fie ajutaţi să poată să vină la şcoală, vor fi ajutaţi! Într-adevăr, prin burse sociale, copiii care au nevoie vor fi susţinuţi pe tot parcursul anului pentru a putea participa la şcoală (inclusiv, bursele pentru mamele minore).
- Meritul va fi merit! Aici bursele de merit sunt situaţii de excepţie într-un sistem de învăţământ gratuit şi obligatoriu şi vor acoperi maximum 15% dintr-o clasă, cu nota 9 ca limită.
- Bursele tehnologice în programele de pregătire profesională vor continua ca până acum.
- Excelenţa olimpicilor va fi onorată prin premii: rămân neschimbate ca tipologie, dar cu valori uşor crescute. Spre exemplu, o menţiune internaţională va avea valoarea lunară, timp de 12 luni, a unei burse de merit, iar premiile I, II şi III, obţinute la nivel internaţional, sunt premiate în ţară cu valori între 4.000 – 2.000 EUR (putând acoperi mult mai multe burse lunare de merit, timp de cel puţin un an). În fine, olimpicii sunt eligibili şi pentru celelalte categorii de burse – sociale şi merit – şi îşi păstrează avantajele la înscrierea la liceu şi la facultate. Aşadar, pentru un demers voluntar, susţinerea financiar-instituţională este una pe care o consider adecvată, în condiţii de criză financiară.

10. Fondul de burse în învăţământul universitar, cu toată redimensionarea de acum, va fi în 2025 – 2026 mai mare decât în 2022 – 2023! Acum, în criză, nu putem însă ţine pasul cu creşterile, poate bine intenţionate, dar complet nesustenabile din 2023 – 2024/2024 – 2025 şi nu le putem acoperi, aşa cum sunt de altfel cele mai multe practici în lume, decât pentru perioada studiilor (nu oprim, însă, universităţile care doresc/îşi permit să le acopere tot anul). Dar vom căuta modalităţi complementare pentru susţinerea studenţilor, inclusiv prin discuţii cu organizaţiile studenţilor. De altfel, măsura este una temporară, pentru un ciclu de studiu de 3 ani, urmând în acest timp să căutăm un mecanism de finanţare mai bun (ex.: deoarece bursa este neimpozitată, referinţa nu poate să fie salariul minim brut, ci, aşa cum s-a propus acum, salariul minim net). În fine, atenţie, studenţii doctoranzi cu bursă nu sunt afectaţi în niciun fel, aceştia având o componentă continuă de cercetare în cadrul activităţilor lor!

Vă invit pe toţi să implementăm împreună aceste mecanisme raţionale şi decente cu scopul de a avea o educaţie de calitate şi dinamică. Alergarea după norme şi burse ca scopuri în sine ne îndepărtează de educaţia de calitate şi blochează ancorarea acesteia în dinamica lumii de astăzi. Spre exemplu, orice schimbare în educaţie pe linia lumii în care trăim – ex.: prin noi discipline, noi conţinuturi, noi metode etc. – se blochează prea des de rezistenţa normelor, iar notele nu mai stimulează dezvoltarea de competenţe, ci susţin „bursiada”. Odată ce reorganizăm adecvat arhitectura sistemului şi consolidăm împreună o educaţie de calitate, orientată către nevoile elevilor/studenţilor şi către dinamica lumii în care trăim, putem proteja raţional şi decent şi normele şi bursele ca mecanisme pentru o educaţie de calitate, nu ca scopuri în sine şi putem lupta împreună pentru a atrage resursele necesare într-o nouă arhitectură a unui sistem reformat pentru a fi performant şi echitabil!

    Cu preţuire,

    Prof. univ. dr. psih. Daniel David
    Ministrul Educaţiei şi Cercetării
    Membru al Academiei Române (m.c.) şi al Academiei Europene”.