Scriitorul din dosarele FBI, prezentat elevilor la Casa Baciu

Ioan Petru Culianu este cel care închide seria celor 5 scriitori români despre a căror viaţă şi operă pot afla în anul Centenarului braşovenii care trec pragul Muzeului Memorial Casa Ştefan Baciu. După Ştefan Baciu, Eugen Ionescu, Emil Cioran şi Panait Istrati, a venit rândul istoricului, scriitorului, eseistului şi jurnalistului Ioan Petru Culianu să ajungă în atenţia oaspeţilor muzeului braşovean. Prieten, discipol şi apropiat al lui Mircea Eliade, Culianu a avut şi un sfârşit tragic, fiind asasinat în 1991, la numai 41 de ani, într-o toaletă din campusul Universităţii din Chicago, moartea sa nefiind elucidată nici măcar acum, deşi în anchetă s-au implicat chiar cei de la FBI. Culianu a fost pasionat de perioada Renaşterii, chiar dacă este un scriitor contemporan.
„Ioan Petru Culianu nu a fost doar un savant de bibliotecă, deşi a fost şi acest lucru şi a avut o dimensiune foarte pronunţat contemporană. El, cercetând despre perioada Renaşterii, de exemplu, ajunge la câteva intuiţii care-l fac să înţeleagă mai bine societatea post modernă. Dacă ne referim la imagine, fantasmă, manipulare media şi lucrul acesta mergând mai departe în scrierile lui literare şi cred că lucrurile acestea ar fi interesante dacă tinerii le-ar exprima prin intermediul atelierelor propuse”, a explicat Georgeta Moarcăs, profesor al Facultăţii de Litere Braşov.
Elevii care au participat la ateliere au compus câte o mică lucrare SF care să-i apropie de personalitatea lui Ioan Petru Culianu. „Ca şi la ceilalţi scriitori, şi de data aceasta expoziţia din cadrul «România e acasă» este însoţită de o serie de ateliere de scriere creativă care să-i apropie pe tineri de Ion Petru Culianu, să-i apropie altfel decât o fac manualele şcolare, într-o altă abordare. Încercăm să rescriem o parte din opera acestor scriitori, exerciţiile sunt menite să le stimuleze creativitatea elevilor, să-i provoace, să scoată cumva artistul din ei, creatorul la suprafaţă”, a spus muzeograful Roxana Cornea.
Pentru elevi, exerciţiul de scriere creativă a fost o adevărată provocare, mai ales că au fost provocaţi să scrie o poveste fantastică. „Pentru noi este o experienţă unică, total diferită de activitatea pe care o facem la şcoală, dar ne ajută să comunicăm foarte mult cu noi, să ne înţelegem şi să aflăm lucruri noi”, ne-a spus una dintre elevele din clasa a X-a, prezente ieri la vernisaj. „Asemenea ateliere ne dezvoltă vocabularul, creativitatea şi cred că a fost o experienţă interesantă, ceva complet nou pentru mine”, ne-a spus un alt elev.
Ioan Petru Culianu a fost profesor de istorie a religiilor, scriitor şi eseist. Discipol şi protejat al lui Mircea Eliade, Culianu a plecat în 1972 cu o bursă în Italia şi la terminarea acesteia a cerut azil politic. Patru ani mai târziu s-a stabilit în Olanda şi din 1986, cu ajutorul lui Mircea Eliade, în Statele Unite. Aici s-a stabilit la Chicago, unde era profesor de istoria religiilor la universitatea din oraş. Peripeţiile sale, teroarea la care a fost supus de către căpitanul de Securitate Ureche şi stabilirea în SUA sunt descrise chiar de el într-o declaraţie pe care a dat-o autorităţilor americane în timpul procesului de naturalizare.
Expoziţia Ioan Petru Culianu încheie periplul personalităţilor la Casa Ştefan Baciu şi poate fi vizitată până pe 26 octombrie. La începutul lunii noiembrie, Ioan Petru Culianu, Eugen Ionescu, Ştefan Baciu, Emil Cioran, Panait Istrati se vor reîntâlni în oraşul Marii Uniri, Alba-Iulia, în ultima expoziţie inclusă în acest proiect.

Povestea unui asasinat neelucidat
Pe 21 mai 1991, un asasinat zguduia lumea românească de pretutindeni. Profesorul Ioan Petru Culianu, asistentul lui Mircea Eliade, a fost împuşcat în ceafă cu un singur glonţ în toaleta unei clădiri din campusul Universităţii din Chicago. Avea 41 de ani şi nici până în prezent crima nu a fost elucidată. S-a zvonit că Ioan Petru Culianu ar fi fost victima unui asasinat ordonat fie politic, fie de serviciile secrete româneşti. El se temea pentru viaţa sa, mai ales că primise diverse ameninţări.
Pe 29 martie 2018, FBI a făcut public un dosar de 489 de pagini legat de această crimă. În timpul anchetei s-au luat în considerare mai multe ipoteze: răzbunarea unui fost student; averea sa estimată la 600.000 de dolari; posibilă crimă în lumea homosexualilor; o simplă altercaţie pe stradă. Alte piste au fost răzbunarea unor asociaţii extremiste ale românilor sau faptul că asasinatul ar fi fost pus la cale de o reţea de crimă organizată specializată în trafic de droguri şi armament.
Poliţia din Chicago primise un telefon anonim din care reieşea că un posibil ofiţer al serviciilor de informaţii militare ar fi fost implicat în omor. Văduva lui Mircea Eliade a susţinut şi ea în timpul anchetei varianta ca serviciile de informaţii de la Bucureşti să fi fost indirect implicate. Un posibil membru al serviciilor secrete române, activ în cadrul Unităţii Operaţiuni Speciale UM 225, ar fi fost în Chicago la data asasinatului. O altă persoană audiată a spus că asasinatul ar fi avut loc din trei motive: promovarea Regelui Mihai, trădarea mentorului său Mircea Eliade şi averea care urma să-i revină cuiva din familie.