„Școala profesională trebuie să funcţioneze ca o întreprindere”

Peste 100 de persoane au participat marţi seară la evenimentul „Germans and French meet Braşov” organizat de Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România) şi Camera Franceză de Comerţ şi Industrie din România (CCIFER). Manifestarea a adus în discuţie tema învăţământului profesional şi a debutat cu prezentarea rezultatelor studiilor desfăşurate de fiecare dintre cele două Camere bilaterale.
În cadrul evenimentului, reprezentanţii companiilor prezente (Schaeffler România, Star Transmission, Total România şi Industrial Montaj) au subliniat că succesul unei cooperări între mediul privat şi o şcoală profesională nu s-ar putea atinge fără susţinerea inspectoratului şi a administraţiei locale.

Părinţii nu îşi trimit copiii la şcolile profesionale
Companiile depun eforturi intense pentru a-şi asigura personalul calificat şi simţ că lucrurile evoluează în direcţia bună, dar se lovesc încă de multiple bariere, precum mentalitatea părinţilor, a elevilor şi a societăţii în general în ceea ce priveşte învăţământul profesional, profesionalismul şi atitudinea personalului din sistem şi structura sistemului social care se îndreaptă tot mai mult către studii superioare. S-a subliniat în acelaşi timp că sistemul de învăţământ profesional actual este încă departe de a fi unul perfect şi ar fi nevoie de îmbunătăţiri: curricule, calificări, pregătirea profesorilor, rute de formare etc.
S-a ajuns la concluzia că sistemul ar trebui restructurat, legislaţia ar trebui modificată pentru a construi un sistem de învăţământ de calitate. „Şcoala profesională trebuie să funcţioneze ca o întreprindere”, au spus cei prezenţi. Prezentă la eveniment, Ariana Bucur, inspector şcolar general al ISJ Braşov,  a declarat că „susţinerea şi dezvoltarea educaţiei şi pregătirii profesionale nu e un lucru uşor, dar preţul eşecului este mult mai mare decât ne putem permite”.
Dragoş Cosma, Inspector General şi reprezentantul Ministerului Educaţiei, a prezentat documentul concept: «Opţiunile de formare profesională după clasă a VIII-a », introducerea învăţământului profesional dual, care în acest moment se află în proces de consultare până la mijlocul lunii iunie. Companiile prezente şi-au manifestat nemulţumirea cu orivire la documentul prezentat deoarece nu au fost consultate, deşi ele sunt principalii beneficiari. Mai mult, potrivit acestora, unele companii au făcut în ultimii ani mai multe propuneri de îmbunătăţire, însă acestea nu a fost luate în seamă.  
Curricula nu e adaptată la nevoile pieţei
În cadrul evenimentului cele două asociaţii au prezentat studiile pe care fiecare le-a realizat în domeniu.   
AHK România a analizat experienţele companiilor germane active în învăţământul profesional şi a constatat că agenţii economici, deşi au proiecte de succes şi sunt în mare parte mulţumiţi de absolvenţii învăţământului profesional angajaţi, au identificat puncte nevralgice ale sistemului, care trebuie îmbunătăţite, precum adaptarea curriculelor la nevoile pieţei, introducerea de noi calificări necesare pe piaţă muncii, implicarea intensivă a agenţilor economici în toate procesele sistemului.  
Ancheta realizată de CCIFER în rândul membrilor săi în perioada martie - aprilie pune în evidenţă că 86 dintre cei 97 de respondenţi doresc să recruteze, 65 doresc să recruteze rapid şi 32 intenţionează să recruteze mai mult de 11 salariaţi.  
Din totalul respondenţilor, 57 intenţionează să recruteze personal calificat şi 79 au dificultăţi în a găsi profilurile de care au nevoie.
Profilurile cele mai căutate sunt cel de operator, tehnico comercial, tehnicieni, electricieni, mecanici, sudori. De asemenea, companiile întâmpină dificultăţi în a recruta personal pentru primul nivel de încadrare - şefi de proiect, şefi de echipă şi şefi de şantier.