Şcoală pentru mame la Spitalul de Copii

Prin intermediul proiectului „Şcoala mamei”, iniţiat de două asistente din cadrul Spitalului de Copii Braşov, mamele pot învăţa cum să-şi îngrijească copiii sau cum să-i ferească de boli. Cea mai mare parte dintre cursante sunt minore ori femei care provin din medii defavorizate

Mămicile braşovene care au nevoie de un sfat despre îngrijirea bebeluşului sau de o părere medicală despre recuperarea după naştere şi nu numai au la dispoziţie din luna iunie, o şcoală în cadrul Spitalului Clinic de Copii Braşov. Aici le sunt educatori chiar asistentele medicale şi asistenţii sociali din cadrul unităţii sanitare.
Asistentul medical Daniela Davidescu, cea care a iniţiat proiectul „Şcoala Mamei” alături de asistentul social din cadrul unităţii, Gabriela Slăvitescu, ne-a declarat că s-a implicat voluntar în crearea acestei şcoli din dorinţa, dar şi din nevoia de a le ajuta pe tinerele mame să cunoască câteva reguli elementare petru îngrijirea lor, dar şi a copiilor lor. Ţinând cont că aproximativ 70% din pacientele care ajung în spitalul braşovean alături de copiii lor provin din medii defavorizate principala provocare a educatorilor de la „Şcoala Mamei” este să le înveţe pe acestea şi implicit pe copiii câteva reguli elementare de igienă. „Încercăm să le facem pe mămici să înţeleagă că dacă respectă regulile de igienă este în favoarea lor, dar şi a copiilor lor. Din păcate, există în continuare o lipsă de cunoştinţe şi de informare a populaţiei cu privire la educaţia sanitară, pornind cu simpla igienă a mâinilor şi finalizând cu îngrijirea copilului”, a remarcat Laura Sotiriade, asistent şef în cadrul Spitalului de Copii Braşov.

Metode „moderne” de hrănire a sugarului: ceai amestecat cu iaurt
Chiar dacă ne vine să credem sau nu, după cum ne-a declarat Daniela Davidescu, mai sunt mame care refolosesc scutecul de unică folosinţă al bebeluşului punându-l la uscat pe calorifer sau care nu ştiu cum să utilizeze o toaletă şi îşi fac necesităţile în colţul salonului, ce să mai vorbim despre obiceiul spălatului pe mâini. Astfel, prin intermediul acestor cursuri deschise, educatori proiectului devin şi un fel de părinţi pentru acele mame care de cele mai multe din motive independente lor au lipsit de la lecţia „celor şapte ani de acasă”.
Totodată, pentru ca tinerele mame să înveţe că pot preîntâmpina anumite accidente sau boli printr-o educaţie sanitară corectă, astfel ca să nu se mai ajungă la spital, educatorii de la „Şcoala Mamei” ţin periodic astfel de lecţii şi în mijlocul acestor comunităţi. Prima lecţie deschisă pe teren a fost ţinută la Budila, unde asistenţii Spitalului de Copii le-au dat mamelor câteva sfaturi în ceea ce priveşte îngrijirea copiilor. De exemplu, rata scăzută de alăptare exclusivă la sân în primele şase luni este una din principalele probleme privind sănătatea mamei şi a sugarului în ţara noastră. Şi la Budila, educatori proiectului au constatat că mamele apelează, din păcate, la metode „moderne” de hrănire a copilului. „Am avut cazul unei mame, care îşi hrănea bebeluşul de la două luni cu ceai în care punea iaurt pentru copii. Încercăm ca prin aceste lecţii pe care le facem în mijlocul comunităţilor să subliniem importanţa alimentaţiei naturale la sân a nou-născutului, dar şi care sunt nevoile fiziologice ale unui sugar în fiecare stadiu de dezvoltare, fiindcă de fapt în aceste comunităţi sunt destule mame care sunt la rândul lor copii şi nu a avut cine să le ofere o astfel de educaţie”, a explicat Daniela Davidescu.

Vârsta medie a fetelor care ajun mame a ajuns la 13 ani!
Un lucru important care a fost remarcat de către personalul medical al unităţii sanitare este faptul că vârsta la care fetele devin mame a scăzut la 13 ani, de la 15 – 16 ani, cât era în urmă cu cinci ani, astfel că şi educaţia lor este precareă. „Vrem să continuăm să mergem şi în rândul comunităţilor, fiindcă acolo identificăm realitatea în care trăiesc şi plecăm de la problemele cu care se confruntă acolo. De multe ori, avem paciente care ajung în spital, fiindcă nu ştiu să gestioneze situaţii uşoare, cum ar fi de exemplu febra la copil, colicii, vărsăturile sau dacă copilul este agitat. Încercăm să vorbim deschis cu mamele, acasă la ele, pentru ca aşa înţeleg mai bine. Degeaba la externare primesc diverse recomandări, dacă nu le pot face. Sunt cazuri care nu au acces la apă, curent electric, dar nici la asistenţă medicală primară. De exemplu, am avut o pacientă căreia I s-a recomandat tratament la medicu de familie, dar din păcate era dintr-o zonă unde nu avea tot satul medic, iar cea mai apropiată unitate sanitară era la câteva zeci de kilometri. Cred că este foarte important că atunci când mergi în comunitate, identifici şi alte cazuri, care nu ajung poate la noi, la spital, şi care se pot finaliza furmos”, a precizat Gabriela Slăvitescu, asistent social în cadrul Spitalului de Copii. O altă temă abordată în cadrul acestor lecţii este şi „Spitalul, prietenul copiilor”, prin care părinţii sunt informaţi cu privire la intervenţiile invazive, necesare îngrijirii şi tratării pacienţilor, iar pentru ca micuţii să scape de frica „doctorului rău cu seringa” alături de asistenţi sunt şi terapeuţii prin joc.

Lecţii şi despre obligaţiile administrative
Chiar dacă lucrează în domeniul medical, asistenţii de la Spitalul de Copii sunt nevoiţi să le explice părinţilor şi o serie de lucruri care ţin de partea de administraţie publică, ţinând cont că sunt în continuarea destul de multe cazuri de părinţi şi copii fără identitate. „Chiar dacă nu au acte de identitate, noi îi internăm, însă nu putem deconta cheltuielile, Am avut un caz al unei mame cu un copil care acum are un an, are deja 9 internări în spital, dar ea nu are buletin şi nici copilul certifict de naştere. Încercăm să le explicăm şi care sunt drepturile şi obligaţiile părintelui în ceea ce priveşte actele de identitate, dar şi cât de important este ca să îşi dea copilul la şcoală. Am întâlnit un caz în care mama nu voia să-şi dea copilul la şcoală, fiindcă ar fi urmat să înveţe într-o clasă de la etaj şi îi era frică să nu cadă copilul pe geam. Am încercat să-i explicăm că acest lucru nu este un impediment pentru ca micuţul să nu înveţe carte şi poate discuta cu directorul şcolii să mute respectiva clasă la parter, astfel ca să nu mai stea cu această frică”, a explicat asistentul medical.
Lecţii deschise cu mamele care sunt internate în spital se fac săptămânal, timp de câte o oră, pe câte o secţie, iar în fiecare lună, educatorii proiectului vor să organizeze câte un curs public, la care să participe orice părinte doreşte să afle mai multe informaţii despre creşterea şi îngrijirea copilului. De asemenea, cu sprijinul autorităţilor locale, personalul Spitalului de Copii vrea să ajungă în cât mai multe comunităţi defavorizate, iar alături le vor fi şi medici pediatri, care să le poată oferi câte un consult gratuit copiilor care nu au acces la servicii medicale.