Scenariul pensionar de la 67 de ani

Un studiu bazat pe raportul „Pensions at a Glance 2025” al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) arată că aproape două treimi dintre statele europene vor creşte vârsta de pensionare pentru bărbaţi, iar trei sferturi vor face acelaşi lucru pentru femei până la sfârşitul anilor 2060.
Analiza compară persoanele care s-au pensionat în 2024 cu generaţia care a intrat pe piaţa muncii la vârsta de 22 de ani în acelaşi an şi care, în condiţiile unei cariere complete, se va pensiona spre finalul anilor 2060, explică Euronews.
OCDE explică faptul că majorarea vârstei de pensionare este cea mai utilizată soluţie pentru menţinerea sustenabilităţii financiare a sistemelor publice de pensii, alternativa fiind fie creşterea contribuţiilor plătite de salariaţi şi angajatori, fie reducerea nivelului pensiilor.

64 de ani, media de acum
În prezent, media vârstei normale de pensionare în Uniunea Europeană este de 64,7 ani pentru bărbaţi şi 64 de ani pentru femei. Până la sfârşitul anilor 2060, aceste medii vor ajunge la 66,7 ani pentru bărbaţi şi 66,6 ani pentru femei.
România se înscrie în acest trend. Potrivit proiecţiilor OCDE, bărbaţii care intră acum pe piaţa muncii se vor pensiona la 67 de ani, cu aproximativ doi ani mai târziu decât generaţia actuală. Pentru femei, creşterea este şi mai accentuată, de aproape cinci ani, până la 67 de ani, una dintre cele mai mari majorări estimate în Uniunea Europeană.

Perspectivele pentru alţii
În timp ce România, Germania, Belgia şi Cehia vor atinge pragul de 67 de ani pentru ambele sexe, alte ţări europene vor înregistra schimbări considerabile, arată analiza.
De exemplu, Danemarca ar putea atinge o vârstă de pensionare de 74 de ani până la sfârşitul anilor 2060. Estonia ar urma să ajungă la 71 de ani, iar Italia, Ţările de Jos, Suedia şi Cipru la 70 de ani. 
În contrast, ţări precum Slovenia şi Luxemburg vor păstra un prag semnificativ mai scăzut, de 62 de ani pentru bărbaţi. 
Turcia va înregistra cea mai mare creştere a vârstei de pensionare pentru bărbaţi, de la 52 la 65 de ani, un salt de 13 ani. În cazul femeilor, creşterea cea mai mare va fi tot în Turcia, de la 49 la 63 de ani, adică un avans de 14 ani. La polul opus, Polonia va menţine cea mai joasă vârstă de pensionare pentru femei din Uniunea Europeană, la 60 de ani.

Presiunea demografică, o provocare pentru guverne
Tendinţa este determinată în principal de schimbările demografice. Populaţia Europei îmbătrâneşte rapid, iar raportul dintre persoanele aflate la vârsta activă şi cele care au trecut de pragul pensionării se modifică semnificativ.
Potrivit OCDE, dacă în anul 2000 existau 22 de persoane cu vârsta de peste 65 de ani la fiecare 100 de persoane cu vârste între 20 şi 64 de ani, iar în 2025 raportul a ajuns la 33 la 100, până în 2050 este estimat să crească la 52 de persoane vârstnice pentru fiecare 100 de persoane aflate în intervalul de vârstă activă.
Acest dezechilibru pune o presiune uriaşă asupra bugetelor publice. Tot mai puţini salariaţi vor trebui să finanţeze pensiile unui număr tot mai mare de beneficiari, ceea ce obligă guvernele să prelungească perioada de activitate.
În mai multe state europene, inclusiv în Danemarca, legislaţia leagă deja automat vârsta de pensionare de evoluţia speranţei de viaţă, astfel încât orice creştere a longevităţii conduce şi la o creştere a vârstei de retragere din activitate.

Paradoxul României
Pentru România apare însă un paradox. În timp ce vârsta de pensionare urcă spre nivelul statelor occidentale, speranţa de viaţă rămâne semnificativ mai redusă.
Aceasta înseamnă că românii vor petrece, în medie, mai puţini ani la pensie decât cetăţenii din ţările vest-europene, deşi contribuţiile la sistem sunt achitate pe o perioadă tot mai lungă.
Diferenţele sunt alimentate de mai mulţi factori, printre care accesul la servicii medicale, prevenţia, nivelul veniturilor, alimentaţia, stilul de viaţă şi investiţiile în sănătate.

81,5 ani în UE, 76,6 ani la noi
Potrivit celor mai recente date oficiale Eurostat, speranţa medie de viaţă la naştere în Uniunea Europeană a ajuns la 81,5 ani în 2024, cel mai ridicat nivel înregistrat după pandemia de COVID-19. Femeile trăiesc în medie 84,1 ani, iar bărbaţii 78,9 ani.
În clasamentul statelor membre, Spania şi Italia se află în continuare în frunte, cu o speranţă de viaţă de aproximativ 84 de ani, urmate de Malta, Suedia, Luxemburg şi Franţa. La polul opus se situează Bulgaria, Letonia şi România, unde speranţa de viaţă rămâne cu aproximativ cinci până la şapte ani sub media europeană. În România, speranţa medie de viaţă este de aproximativ 76,6 ani, una dintre cele mai reduse din Uniunea Europeană.